# Cele mai sonore nume: primarul Gheorghe Matei de la Răteşti, Sorin Ștefănescu – fostul șef al Ocolului Silvic Piteşti – și Costel Ungureanu, fostul procurator al Ilenei Brătianu.
După ani și ani în care autoritățile din județ nu au avut reacție vizavi de transferul ilegal al celor 32,8 hectare de teren de la Rătești în Pădurea Trivale, primele reacții au apărut la finalul anului trecut. Pe 3 decembrie 2015, după mai bine de doi ani, Tribunalul Argeș a dat verdictul final în procesul în care Prefectura Argeș cerea anularea titlului de proprietate pentru cele 32,8 hectare de terenuri ce au aparținut Ilenei Brătianu și care au fost transferate de la Rătești tocmai în Pădurea Trivale. La exact un an după ce a decis anularea în parte a titlului de proprietate pentru 25,69 hectare, instanța a anulat titlul de proprietate și în ceea ce privește suprafața de 7,14 hectare. Hotărârea Tribunalului Argeș este definitivă.
O reacție foarte puternică vine din acest an și de la Direcția Națională Anticorupție, ce investiga acest dosar complicat de câțiva ani. După cum ne-a precizat Biroul de presă al DNA, nu mai puțin de nouă persoane sunt urmărite penal în acest caz. Dosarul penal deschis de DNA confirmă așadar investigațiile făcute de Jurnalul de Argeș pe parcursul a ani de zile privind jaful comis în Pădurea Trivale.
Profit de milioane de euro pentru un teren cumpărat cu aproximativ 80.000 de euro!
Reamintim că Jurnalul de Argeș a fost primul și singurul ziar ce a prezentat pe parcursul a zeci de articole toate detaliile legate de „teleportarea” celor 32,8 hectare de la Rătești în Pădurea Trivale. O „teleportare” ce a fost posibilă în mod cert cu complicitatea autorităților din județ. Prețul plătit Ilenei Brătianu pentru cele 32,8 hectare a fost de doar 5,5 miliarde lei vechi astfel: 3,5 miliarde date de magnatul Nicolae Ivănescu pentru 29,8 hectare și 2 miliarde plătite de către Valerian Jinga pentru 3 hectare. Ulterior, Jinga, a vândut terenul, tot pentru 2 miliarde, Valeriei Stoian, iar aceasta l-a dat apoi firmei Orly Forest, deținută de către israelianul Leza Yosef, pentru 200.000 euro. În ceea ce privește cele 29,8 hectare cumpărate de către Ivănescu, 15,5 hectare dintre acestea au ajuns tot la Orly Forest pentru o sumă uriașă: 2,3 milioane euro! Într-un interviu acordat în 2014 Jurnalului, doamna Marie Helene Fabra Brătianu, fiica Ilenei Brătianu, vorbea inclusiv de un posibil abuz de slăbiciune față de mama sa, atunci când aceasta a înstrăinat terenurile către magnatul Ivănescu, dat fiind faptul că bătrâna era foarte bolnavă.
Infracțiunea comisă de cele nouă persoane: abuz în serviciu, cu consecințe deosebit de grave
După cum ne-au precizat cei de la DNA, infracțiunea pentru care sunt urmărite penal cele nouă persoane în dosarul „teleportării” terenului de la Rătești în Pădurea Trivale este aceea de „abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit”, cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. Iată-i și pe cei cercetați. Primul este Sorin Ștefănescu la data faptelor șef ocol în cadrul Direcției Silvice Piteşti – Ocolul Silvic Argeș. În urmă cu câțiva ani, Sorin Ștefănescu a avut un proces cu Jurnalul de Argeș, după ce ziarul nostru a dezvăluit ilegalitățile comise privind Pădurea Trivale. Numai că argumentele subțiri ale lui Ștefănescu n-au rezistat în faţa probelor administrate de Jurnalul, care cuprindeau chiar constatările incriminatoare ale şefilor săi, de la Romsilva, raportul acestora fiind un veritabil rechizitoriu împotriva celor care au comis ilegalităţile, în frunte cu Ştefănescu.
A doua persoană urmărită penal de DNA este Constantin Stan, la data faptelor șef district II Trivale în cadrul Ocolului Silvic Pitești.
Și primarul Gheorghe Matei de la Rătești, precum și Costel Ungureanu, procuratorul Ilenei Brătianu, sunt urmăriți penal în acest dosar de răsunet.
Celelalte cinci persoane sunt foști sau actuali angajați de la Primăria Rătești:
# Jenica Proca, la data faptelor inginer agronom în cadrul Primăriei comunei Rătești și membru în cadrul Comisiei Locale de Fond Funciar Rătești;
# Alexandru Marin, la data faptelor membru în cadrul Comisiei Locale de Fond Funciar Rătești;
# Marian Grigore, la data faptelor membru în cadrul Comisiei Locale de Fond Funciar Rătești;
# Constantin Matei, la data faptelor membru în cadrul Comisiei Locale de Fond Funciar Rătești;
# Aurelia-Mihaela Baciu, la data faptelor consilier juridic în cadrul Consiliului Local Rătești, cu delegare de atribuții pentru funcția de secretar comună și secretar în cadrul Comisiei Locale de Fond Funciar Rătești.
După cum precizează procurorii anticorupție, „toate cele 9 persoane beneficiază în acest moment de prezumţia de nevinovăţie”.
Cum s-au „teleportat” terenurile Brătienilor de la Răteşti în Pădurea Trivale
Pe 31 august 2005, Ileana Brătianu, prin procuratorul său, Costel N. Ungureanu – bibliotecarul de la Rătești, a revendicat terenurile forestiere ce aparţinuseră istoricului Gheorghe Brătianu, a cărui moştenitoare era. La data respectivă, procuratorul Costel Ungureanu a solicitat Comisiei Locale de Fond Funciar Răteşti restituirea pe vechiul amplasament a unei suprafeţe totale de 170 ha de vegetaţie forestieră, 90 ha în punctul „Parapet” şi 80 ha în satul Tigveni, comuna Răteşti. Deoarece restul de 32,80 ha de teren forestier din punctul „Parapet” au fost atribuite în mod legal altor persoane, Ocolul Silvic Topoloveni, la care era arondat respectivul amplasament, a oferit procuratorului Costel Ungureanu o altă suprafaţă cu vegetaţie forestieră, limitrofă cu fostul amplasament de pe malul Argeşului în posesia căruia proprietarul a intrat prin procesul verbal de punere în posesie datat 16 iunie 2006. Mai precis, a fost pus în posesie cu cele 57 ha chiar pe vechiul amplasament și i s-a oferit pentru celelalte 32,80 ha un amplasament în unităţile amenajistice limitrofe. Raportul Direcţiei de Inspecţii Silvice şi Cinegetice consemnează că, până în acel moment, în cazul retrocedării suprafeţelor forestiere deţinute de moştenitoarea Ileana Brătianu s-au respectat întocmai prevederile legale. Numai că, în octombrie 2006, în lipsa unui răspuns din partea proprietarei sau al procuratorului acesteia, care să evidenţieze acceptul sau refuzul de a primi terenul forestier oferit de OS Topoloveni, Comisia Judeţeană de Fond Funciar Argeş emite hotărârea nr. 103/05.10.2006 prin care validează Anexa nr. 42 pentru suprafaţa de 32,80 ha amplasată în cadrul Ocolului Silvic Piteşti, unde urma să fie pusă în posesie Ileana Brătianu. Trivale.
Numai că Raportul Direcţiei de Inspecţii Silvice şi Cinegetice evidenţiază următoarele: „Comisia Judeţeană Argeş nu ar fi trebuit să valideze anexa nr. 42, deoarece suprafaţa solicitată de moştenitoare fusese deja validată de această comisie prin Hotărârea nr. 10 din 04.04.2006, pe Anexa nr. 37 şi putea fi pus în posesie în totalitate pe amplasamentul oferit de OS Topoloveni, amplasament situat în competenţa teritorială a Comisiei Locale Răteşti. Invocăm acest aspect deoarece «Persoanele fizice şi juridice înscrise în anexele nr. 37, cărora li s-a validat reconstituirea dreptului de proprietate care nu pot fi puse în posesie pe amplasamente situate în competenţa teritorială a comisiei locale, se vor înscrie de către comisia judeţeană în anexa nr. 42» (art. 69, alin (1) din Regulamentul aprobat prin H.G. 890/2005 cu modificările şi completările ulterioare)”. Cu alte cuvinte, pădure era destulă de retrocedat pe raza comunei Răteşti, dar Comisia Judeţeană Argeş a considerat că e mai potrivit să ofere descendentei Brătienilor un teren forestier arondat la Ocolul Silvic Piteşti, evident cotat la o valoare imobiliară cu mult, muult mai mare. După această neaşteptată hotărâre a CJFF Argeş a urmat o lungă corespondenţă între OS Piteşti, procurator şi proprietar şi Comisia Locală Răteşti, pentru stabilirea suprafeţei forestiere unde Ileana Brătianu urma să fie pusă în posesie. Corespondenţa privind amplasamentul celor aproape 33 de ha de pădure ce urmau a fi retrocedate descendentei Brătienilor a fost semnată de şeful OS Piteşti, Sorin Ştefănescu şi de preşedintele CLFF Răteşti, primarul Matei Gheorghe. În perioada 11-13 decembrie 2006, procuratorul Costel Ungureanu a refuzat, pe rând, două din ofertele OS Piteşti: un amplasament în UP VI Valea Mare şi altul în UP III Dobrogostea. Câteva zile mai târziu, pe 19 decembrie, OS Piteşti transmitea doamnei Brătianu o a treia ofertă: 32,80 ha de teren forestier în Pădurea Trivale. O ofertă foarte tentantă, pe care proprietara Ileana Brătianu şi procuratorul ei au acceptat-o imediat. Referitor la acest transfer de pădure de la Răteşti în Trivale, Raportul Direcţiei de Inspecţii Silvice şi Cinegetice concluzionează ferm: „Prin modul cum s-a procedat la punerea în posesie cu suprafaţa de 32,80 ha în amplasamentul din U.P. II Trivale, nu au fost respectate prevederile legale în vigoare”.
Terenurile, vândute la scurt timp după emiterea titlului de proprietate
În februarie 2007, Prefectura condusă pe atunci de PDL-istul Ion Cîrstoiu, a emis imediat titlul de proprietate, iar terenurile au fost vândute la scurt timp, în luna martie același an, lui Nicolae Ivănescu. În 2009, însă, izbucnește scandalul Pădurii Trivale și aceeași Prefectură Argeș descoperă brusc o serie de hărți conform cărora respectivele hectare din miezul Pădurii Trivale, ajunse în posesia magnatului Ivănescu, ar fi fost în domeniul statului încă din anii 1940. De bună intenție, noul prefect, pesedistul Marcel Proca, demarează, în iulie 2009, o acțiune în instanță pentru anularea titlului de proprietate emis în Pădurea Trivale. Foarte interesant este că, în decembrie 2006, Ocolul Silvic Pitești (prefect era același Ion Cîrstoiu) dăduse scris că terenul respectiv este liber și poate fi retrocedat. Numai că „surprizele” continuă și, în 2010, deși Prefectura deschisese un proces care se afla deja pe rolul instanței, și prin care se cerea anularea titlului de proprietate din Trivale, Ivănescu reușește să înstrăineze o parte din respectivele terenuri unor investitori evrei de la care a primit în total 2,3 milioane euro.
Material realizat de Denis Grigorescu
0 Comentarii