# Octavian Anghel Arsenie (foto sus): „Erau flăcări imense, cât blocul. Când ardea, îți venea să îţi dai și pielea jos de pe tine” # Cătălin Gheorghe: „Acum aveai focul în față, după aceea te trezeai că trosnea prin spate”
Zeci de pompieri români au plecat în Grecia, la începutul lunii august, după ce guvernul de la Atena a cerut ajutorul celorlalte țări europene în lupta cu incendiile de vegetație. Primii 108 pompieri români selectați pentru această misiune au plecat pe 5 august și s-au întors pe 16 august.
Munca lor a fost una dintre principalele povești despre care au scris presa din Grecia și România, deopotrivă. Pompierii români au impresionat prin lecția de solidaritate, prin tacticile pe care le-au folosit în lupta cu focul sau prin profesionalismul intervențiilor. I-am urmărit și noi și am reușit să vorbim cu doi dintre cei 11 pompieri argeșeni care au participat la prima misiune. Octavian Anghel Arsenie (39 de ani) și Cătălin Gheorghe (43 de ani) sunt amândoi piteșteni. Amândoi erau plutonieri adjutanți și, după întoarcerea din misiune, au fost avansați în gradul următor, acum fiind plutonieri adjutanți șefi.
Citește și Pompierii argeșeni din modulul al doilea de intervenție în Grecia s-au întors acasă
Autorităţile elene au avut rol principal în coordonarea întregii misiuni, fiind responsabile de configurarea planului de intervenţie, iar pompierii români au fost direcționați în insula Evia, la mânăstirea din Prokopi, unde sunt moaștele Sf. Ioan Rusu. Cătălin Gheorghe a spus că erau acolo mulți pelerini, chiar și români. Pompierii au fost cazați la pensiunea mânăstirii, iar în fiecare dimineață plecau cu mașinile 15-16 km să ajungă la focul din apropiere, care amenința să se extindă în sat.
Cel mai greu a fost în primele zile, când incendiile au fost exacerbate de temperaturile deosebit de ridicate şi de vântul puternic. „A fost foarte cald afară și flăcări imense, cât blocul. Acum lua foc, ziceai ca ai turnat benzină pe el, 5-7-10 minute și apoi se domolea, dar atunci când ardea îți venea să îti dai și pielea jos de pe tine din cauza căldurii”, ne-a povestit Octavian Anghel Arsenie.
Broască ţestoasă carbonizată
„În primele 2-3 zile se lucra contra timp, bătea foarte rău vântul, acum aveai focul în față, după aceea te trezeai că trosnea prin spate. Fiind pe insulă, erau foarte mari curenții de aer”, ne-a spus și Cătălin Gheorghe.
Având în vedere temperaturile ridicate şi condiţiile de lucru, pentru a evita suprasolicitarea personalului, schimbarea turei a fost planificată să se realizeze la şase ore. „Am fost cam tot timpul la dispoziție, dar făceam ture de câte șase ore. Șase ore stăteam efectiv în pădure și stingeam focul și două ore le făceam pe drum, dus-întors. Noaptea doar dacă ne chemau ei și dacă era pericolul să se extindă spre sat”, a spus Octavian.
„Se lucra în ture de 6 ore, însă doar schimbul 1 prindea ture de șase ore, că schimbul doi venea și la 12 noaptea. Trebuia să venim la 8, dar, nefiind stins, trebuia să mai rămânem. Sau pe drum, când ne întorceam, am văzut niște flăcări și ne-a apucat ora 24. Deci se lungeau turele. Oricum, se asigura tura pe schimb de noapte, dacă izbucnea ceva mai mare ne duceam și noaptea, nu s-a întâmplat, dar programul de la schimbul 2 s-a mai lungit”, a spus și Cătălin.
Citește și Două suflete au fost salvate de pompierii argeșeni
Citește și România ajută din nou Grecia. 142 de pompieri pleacă vineri să intervină la stingerea incendiilor
Octavian Anghel Arsenie: „Au zis că suntem extratereștri. Fiind militari, s-a văzut coordonarea”
Folosirea dronelor de recunoaștere pentru monitorizarea focarelor de incendiu și luarea deciziilor în timp real este o tactică de intervenție pe care grecii au remarcat-o la pompierii români.
„I-am uimit cu drona care avea termoviziune, îți arăta temperatura, bătea 6 km de unde o țineai și se făcea foarte bine recunoașterea cu ea. După ce stingeam focul, ridicam drona, vedeam unde mai era jar, îți dădea coordonatele și te trimitea acolo”, ne-a povestit Cătălin Gheorghe.
„Au zis că suntem extratereștri. Fiind militari, s-a văzut coordonarea. Ne-am dus cu o mașină Duster, băieții au ridicat drona, se vedea pe monitoare incendiul unde e mai puternic. Am avut altă perspectivă față de ei. Nu îți dădeai seama că ești pe o insulă, insula e foarte mare. Nu aveai cum să îți dai seama unde arde după coama dealului. Până am ajuns acolo, grecii au făcut niște drumuri forestiere care să limiteze focul și a fost foarte bine, cu utilaje mari. A fost o experiență și interesantă, a fost ok din toate punctele de vedere”, ne-a povestit și Octavian Anghel Arsenie.
Plutonier adjutant șef Octavian Anghel ArseniePompierii români au impresionat și prin profesionalismul intervențiilor. „Pompierii lor nu sunt militari, ca noi, și sunt foarte puțini. Ei au foarte mulți sezonieri, care lucrează șase luni pe an, și foarte mulți voluntari și una e să fii pompier militar, ca noi, și să răspunzi la ordin, alta e să fii sezonier”, e de părere Octavian Anghel Arsenie.
Cătălin Gheorghe: „Când am ajuns acolo, nu se vedea soarele pe cer din cauza fumului și grecii ne spuneau că am adus iar soarele pe cer”
Plutonier adjutant șef Cătălin Gheorghe
Aflați prima dată în Grecia, pe cei doi pompieri argeșeni i-a impresionat comportamentul localnicilor, în primul rând.
„În primele 2-3 zile, toți opreau mașinile și spuneau «Thank you, thank you». Ne dădeau apă, suc. Erau și foarte speriați”, ne spune Octavian.
„N-am trăit așa ceva niciodată. Mergeai pe drum, toată lumea oprea mașinile, arătau inima, că i-am salvat. În primele zile, când am ajuns acolo, nu se vedea soarele pe cer din cauza fumului și grecii ne spuneau că am adus iar soarele pe cer. Nu ne gândeam la așa ceva. Primeai apă, opreau maşina lângă tine, îți dădeau apă rece, mâncare, cu toate că aveam, dar îți era rușine să îi refuzi”, povestește și Cătălin.
Personal, nu le-a promis nimeni cazare gratuită sau alte facilități.
Întrebat ce l-a determinat să plece în misiune, Cătălin Gheorghe a spus: „Vă dați seama, dacă au avut nevoie de ajutor, trebuia să îi ajutăm, era greu și pentru ei”.
„Asta e meseria. Că e casă a românului, a țiganului sau a grecului, e tot aia. Tot meseria aia e”, ne-a spus și Octavian Anghel Arsenie, care a văzut Marea Egee abia la întoarcere, atunci când a trecut-o cu bacul. „Condițiile pe care le-am suportat au fost de misiune, nicidecum de concediu, cum ziceau unii. Am văzut marea când am plecat acasă. De la Prokopi până la bac erau 40 de km; dacă o luam pe la Atena mai făceam 350 de km în plus, aşa că am văzut Marea Egee când am trecut cu bacul” – povesteşte Octavian.
Citește și Intervenție specială a pompierilor argeșeni. Au salvat un miel dintr-o peșteră
Au plecat în aplauzele grecilor şi s-au întors în aplauzele colegilor
La întoarcere, pe 16 august, pompierii români au primit distincții și au fost avansați în gradul militar următor în cadrul unei ceremonii la care au luat parte primul-ministru, Florin Cîțu, ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, şi secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne, dr. Raed Arafat.
Pompierii argeșeni care au adus cinste țării sunt: locotenent colonel Constantin Daniel; plutonierii adjutanți șefi Arsenie Octavian Anghel, Atofanei Ion, Cocean Ion, Dobre Ilie, Gheorghe Cătălin, Lupuleac Eduard; plutonierii adjutanți Alexandru Valentin, Miloiu Andrei, Vuica Silviu și plutonierul Neagoe Ovidiu.
Cei 11 pompieri argeșeni din prima misiune în Grecia
Pe 20 august, alţi 142 de pompieri români au plecat spre Grecia, iar printre aceștia au fost și 10 pompieri argeșeni, care s-au întors pe 30 august acasă și au fost avansați la excepțional în gradul militar următor. Aceștia sunt: plutonier adjutant şef Filip Gheorghe; plutonier adjutant şef Cîndea Mihai-Adrian; plutonier adjutant şef Cîrstea Costinel-Manuel; plutonier adjutant şef Costache Mugurel-Marian; plutonier adjutant şef Grigore Aurel-Eduard; plutonier adjutant şef Paraschiv Claudiu-Gabriel; plutonier adjutant şef Negru Ionuț-Alexandru; plutonier adjutant şef Prioteasa Ionuț-Roberto; plutonier adjutant Ionescu Mihai-Dan; plutonier major Topală Marius.
Cei 10 pompieri argeșeni din a doua misiune în Grecia
0 Comentarii