„Deja cartea devenise la fel de rară ca şi maşina, se impunea reeditarea ei”. Afirmaţia îi aparţine lui Emil Hagi, creatorul Muzeului Automobilului Românesc de la Câmpulung, şi a fost făcută cu referire la automobilul ARO şi la cartea „O maşină străbate lumea”.

Maşina a devenit o apariţie surprinzătoare pe şoselele din România, cartea a fost o apariţie în epoca de glorie a uzinei, în anul 1987. Acum, după 30 de ani, a fost tipărită a doua oară. Autorul, Ion Chingaru, era încă un copil când s-a angajat la uzină. Era anul 1957, anul în care la Câmpulung, sub un nuc, a apărut primul automobil românesc, IMS 57.

Cartea are o poveste interesantă care va fi aflată, în curând, din ziarul nostru. Şi a fost reeditată pentru că „trebuie să ducem povestea mai departe”, aşa după cum spune Emil Hagi. Şi e povestea lui ARO, maşina care timp de trei decenii a străbătut lumea, din peste 400.000 de unităţi fabricate trei sferturi fiind trimise în afara ţării. Ion Chingaru avea deja trei decenii de activitate în uzina musceleană când a apărut cartea. Înainte de a pleca la Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii Bucureşti, îşi serbase majoratul cu şurubelniţa şi patentul în mână în ceea ce pe atunci se numea Întreprinderea Metalurgică de Stat. Apoi a scris la „Metalurgistul Muscelean”, iar după Revoluţie a editat ziarul uzinei, „Gazeta ARO”. Între timp făcuse parte dintre creatorii primului ziar post-revoluţionar apărut în Muscel.

„Încă se mai vorbește despre acei vinovați fără vină obligați să semneze decesul uzinei”

Acum, la reeditare, este pensionar. A ajuns la 77 de ani, au trecut 60 de când s-a angajat „cu legitimaţie de serviciu şi carte de muncă” în Cetatea din Pajiştea Cerbului de sub poalele Măgurii, acolo unde fusese trimis de Guvernul lui Chivu Stoica şi strungarul Victor Naghi, pentru a conduce uzina. Un „venetic” ca mulţi alţii care au devenit artizanii miracolului numit, pe rând, IMS, M şi ARO.
Lansarea ediţiei a doua a cărţii lui Chingaru s-a completat cu RetroParada Primăverii, în Piaţa Primăriei din Câmpulung fiind expuse zeci de automobile de colecţie printre care strălucea „Zimbrul Carpaţilor”. Un eveniment organizat de Retromobil Club România. Iar printre cei care nu au lipsit de la cele două evenimente s-au aflat inginerii Vasile Samson, Aurel Dordea, Liviu Ţâroiu, Dan Poteraşu, Sergiu Marcu, Ioan Crăciun, Ion Florea şi sindicaliştii Ion Cotescu, Gheorghe Bucşoiu şi Andrei Florea. Cei mai mulţi dintre ei au plecat acasă cu cartea semnată tacticos şi pedant de Ion Chingaru, cel care i-a avertizat că acum, după ani, îi dau lacrimile când o reciteşte.
Atunci când a scris-o avea doar motive de mândrie şi bucurie. Între timp, miracolul de care vorbea Vasile Samson a dispărut şi „în zadar se mai caută vinovaţii şi încă se mai vorbeşte despre acei vinovaţi fără vină obligaţi să semneze decesul uzinei”.