# Dacă în dosarul cu OTP a scăpat de executare prin perimare, Pireus Bank se luptă încă în instanță să își recupereze paguba de 22 de milioane de lei

De la nu mai puțin de 26.000 de franci elvețieni și-a luat gândul OTP Factoring ZRT, membră a grupului OTP Bank, în urma contestației la executare a afaceristului Gheorghe Axinte. Contractul de împrumut  a fost încheiat inițial, în anul 2007, cu Millennium Bank, apoi banca a fost cumpărată de către OTP BANK, care mai departe a vândut către OTP FACTORING ZRT portofoliul de creanțe pe care le considerau neperformante. Însă o instanță din Iași a admis și constatat perimarea dosarului de executare silită aceasta fiind anulată. Și uite așa a scăpat Gheorghe Axinte de una dintre zecile de executări cărora trebuie să le facă față. „În 2012 a început executarea silită, iar 5 ani de zile mai târziu, după ce am analizat dosarul de executare silită, am depistat erorile făcute în cadrul lui de către executor, dar și de către creditorul bancar și astfel am reușit să obținem anularea întregii executări silite – vedeți actul  de începere al executării și mai jos sentința de constatare a perimării și astfel anularea întregii executări silite”,  a scris avocat drd. Adrian Cuculis pe site-ul „îndrumări- juridice.eu”, în decembrie, după ce, pe 27 noiembrie 2017, la Judecătoria Iași se derula ultimul act dintr-un alt scenariu de poveste al creditelor neperformante, sau, cu alte cuvinte un tun cu acte în regulă, marca Gigi Axinte.

Astfel, Judecătoria Iași, la sfârșitul lunii noiembrie 2017, în dosarul în care figurează ca petent BEJ Dominte Cristinel și Tufeanu Bogdan Vasile, contestator Axinte Gheorghe prin Cabinetul de Avocatură Cuculis & Asociații iar OTP Factoring ZRT intimat a admis contestația la executare formulată de contestator Axinte Gheorghe în contradictoriu cu intimatul OTP Factoring ZRT prin reprezentant OTP Factoring SRL și constată perimată executarea silită în dosarul execuțional al BEJA Dominte și Tufeanu. Totodată obligă intimata la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 1000 lei.
Codul de procedură civilă arată că, dacă  creditorul a lăsat să treacă 6 luni de la data îndeplinirii oricărui act de executare, fără să fi urmat alte acte de urmărire, executarea se perimă de drept și orice parte interesată poate cere desființarea ei, este explicația pe care o dă tot avocatul Cuculis.

Procesul cu Piraeus Bank a ajuns la Înalta Curte de Casație și Justiție

Spuneam mai devreme că circulă și un alt scenariu de poveste al creditelor neperformante obținute de către Gheorghe Axinte. Și asta pentru că, dacă vă aduceți aminte, la sfârșitul lui ianuarie 2017, la Tribunalul Argeș a avut loc un termen al procesului în care Piraeus Bank, de această dată în calitate de creditor, a reclamat în bloc familia magnatului Gheorghe Axinte de la Argecom. Atât Gheorghe Axinte, cât și soția, Adela, erau pârâți că au vândut mai multe active către fiica lor, Maria Alexandra, spre a nu fi executate în contul unui credit neperformant antamat la Piraeus Bank de firma Argecom. Au fost atacate în acest fel două contracte de vânzare – cumpărare din 2012 ale familiei Axinte. Argecom a luat de la Piraeus un credit în valoare de 22 milioane de lei, pe care nu l-a mai plătit. Banca a început apoi demersurile în instanță pentru a-și recupera pierderile numai că, ce să vezi, firma Argecom a intrat în insolvență iar proprietățile magnatului Axinte au început să facă… picioare. Piraeus Bank s-a înscris la masa credală însă a constatat repede că e în situația de a se alege cu „praful de pe tobă”, după ce Gheorghe Axinte, în calitate de administrator al Argecom, și-a înstrăinat bunurile spre a scăpa de executare. Așa au ajuns bunurile lui Axinte și ale soției sale pe numele fiicei lor, Alexandra Maria. Creditorii au dat de urmele a două contracte de vânzare cumpărare din 2012, în care mai multe bunuri imobile, printre care vila reședință a familiei, de la Călinești, și castelul de la Bilcești, au fost vândute de soții Axinte, pe sume modice, fiicei lor. O săptămână mai târziu, pe data de 7 februarie, a fost comunicată și soluția din acest proces, pierdut de magnat, la instanța argeșeană, magistrații Tribunalului Argeș admițând astfel cererea Piraeus Bank, declarând ca inopozabile faţă de reclamantă contractele de vânzare-cumpărare încheiate de familia Axinte la notarul Cornelia Narcisa Didea, între pârâţii din prezenta cauză. De asemenea, pârâţii, respectiv Gheorghe, Adela și Alexandra Axinte au fost obligați la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 46.964,30 lei. A fost însă declarat apel la Curtea de Apel, iar la momentul actual procesul se află în fază de recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Directorul băncii ţepuite de Axinte cu 22 de milioane lei îl laudă pe Axinte pentru tunul de 1 milion de euro dat în „Afacerea Academica”

Foarte interesant însă este faptul că, de curând, s-a băgat în discuție și fostul director al Pireus Bank, Gabi Drăgoi, cel care i-a dat lui Axinte creditul „neperformant” de 22 de milioane lei. Acum director de magazin la Kaufland, Drăgoi a simțit nevoia să-l apere  pe Axinte săptămâna trecută, printr-un comentariu făcut pe contul de Facebook al Jurnalului de Argeș și postat la ancheta noastră despre despăgubirile de 1 milion de euro primite de patronul de la Argecom și puse pe tavă de rectorul Gheorghe Barbu, urmare a contractului păgubos încheiat de Universitatea Pitești pentru construcția cârciumii Academica.  
Deși nu avea nici în clin, nici în mânecă, cu articolul în cauză cu titlul „Spaţii date pe degeaba şi un purcoi de bani plătit lui Gigi Axinte” și în care noi citam masiv din raportul Curții de Conturi despre cum s-a sifonat banul public de la Universitatea Pitești via „Academica”, domnul fost director de la Pireus sare de un metru în sus: „Mie nu mi se pare «ceva așa de extraordinar». S-a închiriat cu 500 de euro o bucată de teren care, oricum, nu producea nimic, deci Universitatea a câștigat această sumă. Apoi, că s-a închiriat către Otto cu triplul sumei și s-a produs un prejudiciu. Păi s-a închiriat un restaurant, nu doar un teren cum a avut Argecomul prima dată. Evident că se închiria cu o sumă mai mare. Și că i s-a plătit Argecomului o sumă mare de bani, înteleg că a fost dispusă de instanță. Dar Universitatea a rămas cu un restaurant, ei au plătit contravaloarea investiției, care bănuiesc că a fost evaluată de un evaluator, altfel nu dispunea instanța plata acestei sume. Deci, eu nu văd extraordinarul din aceste fapte (nu mă refer la contract pt. că nu știu conținutul acestuia)”.
Foarte interesant, nu? Practic, directorul băncii care i-a acordat 22 de milioane lei credit lui Axinte îi ia acum apărarea aceluiași Axinte care nu a mai rambursat creditul, țepuind banca Piraeus. Hai că-i super-tare faza! Punem pariu că cei de la Kaufland nici nu știu pe ce director capabil au pus mâna, făcându-l șef de magazine la Pitești.