În Postul Paștelui trăim momente de reculegere, de împăcare sufletească. Evident că fiecare credincios posteşte după puterile sale. Vrem totuşi să atragem atenţia asupra unor excese. Există persoane foarte motivate din punct de vedere spiritual care ţin în întregime Postul Paştelui, iar în unele zile din Săptămâna Mare, post negru. Aceste persoane dovedesc o voinţă extraordinară. Totuşi, excesul în această direcţie poate duce la oboseală, scăderea toleranţei la efort. În contrast, alţi indivizi, care ţin postul cu rigurozitate, au tendinţa să mănânce mai mult decât în mod obişnuit, ceea ce duce la dispepsie gazoasă şi plus ponderal. Sărbătorile pascale sunt un prilej de meditaţie, iertare a aproapelui, spovedanie, bucurie şi pace spirituală. Totodată, Sfintele Paşti se caracterizează şi printr-o abundenţă gastronomică.

„Alimentele bogate în grăsimi şi proteine animale turează la maximum circuitele metabolice”

Adrian Tase, medic cardiolog la Spitalul Județean Argeș: „Cititorii trebuie să ştie că festinul pascal este bogat în proteine şi grăsimi animale, glucide, sare, care aduc materii prime pentru regenerarea organismului, calorii pentru energie, sunt gustoase şi oferă un bun prilej pentru socializare. Totuşi, în exces, meniul de Paşti suprasolicită tubul digestiv, ficatul, vezicula biliară, pancreasul, procesele metabolice şi, într-un sens mai larg, întregul organism. În anii trecuţi, au existat cazuri în care bucuria mesei de Paşti a fost umbrită de excese alimentare care au pus în pericol starea de sănătate a unor concetăţeni. Ce se întâmplă, de fapt? Alimentele bogate în grăsimi şi proteine animale turează la maximum circuitele metabolice. Tubul digestiv este suprasolicitat, mai ales după o perioadă de restricţie. Dinţii sunt supuşi unui efort crescut de masticaţie. Toate glandele digestive, începând cu cele salivare, continuând cu cele care secretă sucul gastric şi terminând cu pancreasul generator de tripsină, lipază şi amilază, lucrează din plin. Ficatul îşi sporeşte efortul de a gestiona procesele metabolice, iar vezicula biliară este hiperactivă. În condiţiile în care organismul se forţează pentru a digera şi metaboliza alimentele, orice altă suferinţă cronică a corpului se poate exacerba. Pentru că inima este obligată să pompeze mai mult sânge către tubul digestiv, la pacienţii cardiovasculari se pot produce agravări. Consumate în cantităţi decente, ouăle, carnea şi produsele de miel, cozonacul şi vinul sunt delicioase şi utile organismului. Abuzul nu exclude uzul! Deci, să ne bucurăm de masa de Paşti, în deplină sănătate!”.

Recomandări medicale

# Ouăle în exces pot exacerba o suferinţă bilio-hepatică – deci doza recomandată este de un ou pe zi; ouăle trebuie achiziţionate din surse sigure, spălate şi tratate termic înainte de a fi consumate.
# Consumul exagerat de produse de miel pune pancreasul în dificultate – deci mâncaţi carne de miel doar o dată pe zi, de preferat la prânz. Pastrama este foarte sărată, putând creşte tensiunea arterială – deci savuraţi pastrama în cantităţi mici.
# Cozonacul este delicios, dar, dacă este prea mult, aduce glucide rafinate, neprietenoase pentru metabolism – prin urmare mâncaţi maximum două-trei felii de cozonac pe zi.
# La oamenii sănătoşi, un pahar de vin pe zi este, de regulă, bine tolerat. Odihna şi plimbările între feluri sunt binevenite.

Adrian Tase, la Congresul SRMI: „Obezitatea și tulburările ritmului cardiac, probleme de sănătate publică”

În data de 22 martie 2018, în cadrul Congresului Societății Române de Medicină Internă cu nr. XVIII desfășurat la Călimănești, conf. dr. Adrian Tase a prezentat lucrarea intitulată „Corelații fiziopatologice & terapeutice între obezitate & fibrilația atrială”. „Atât obezitatea, cât și tulburările ritmului cardiac au devenit, prin amploarea lor, probleme de sănătate publică. La nivel structural, ambele boli prezintă modificări semnificative, reunite sub termenul de cardiomiopatii. Aceste tulburări duc la scăderea performanței cardiace. Obezitatea influențează procesele farmacologice ale medicamentelor, atât ale celor utilizate în fibrilația atrială, cât și în general. La pacienții cu fibrilație atrială și obezitate sunt necesare șocuri electrice cu energie mai mare decât la normoponderalii cu fibrilație atrială. Obezitatea poate genera și întreține fibrilația atrială. Din contră, scăderea în greutate nu numai că reduce remodelarea, dar poate chiar aboli fibrilația atrială”, a spus medicul argeșean.