# Interviu cu şeful Parchetului Argeş, prim procurorul Marius Ştefan # Șeful parchetului județean subliniază că 2015 a fost un an foarte bun pentru instituția pe care o conduce și că „au fost luate măsuri asiguratorii de peste 10 milioane de euro”
# La începutul mandatului de prim-procuror al Parchetului Argeș, ne-ați spus că 2015 va constitui o provocare pentru dumneavoastră. Cum a fost, deci, anul trecut?
– Per ansamblu, aș putea spune că a fost un an foarte bun. S-au obținut rezultate peste așteptările mele și pe această cale vreau să le mulțumesc colegilor pentru modul cum au înțeles să-și desfășoare activitatea. Mă refer la numărul de dosare penale soluționate, la numărul de rechizitorii emise de procurori în 2015, la valoarea măsurilor asiguratorii. În anul 2015 au fost emise 84 de rechizitorii, față de 33 în 2014. În ceea ce privește evaziunea fiscală, în 2015 s-au întocmit 27 de rechizitorii cu acest obiectiv, față de 10 în 2014. În anul 2015, în cauzele penale instrumentate de procurorii de pe lângă Tribunalul Argeș, au fost luate măsuri asiguratorii de circa 47 de milioane lei, adică peste 10 milioane de euro. Ne-a ajutat și faptul că a existat o schemă de personal oarecum acoperită la Parchetul Tribunalului Argeș, plus că un rol important îl au și inspectorii antifraudă detașați la Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș. Adică în anul 2014, gândiți-vă că ei tocmai și-au început activitatea și nu știau foarte bine ce aveau de făcut, nu aveau experiența necesară, ori lucrând în mai multe dosare penale și efectuând tot feluri de constatări au căpătat o oarecare experiență și ne-au ajutat.
# Vă propuneați eliminarea dosarelor vechi. Ați reușit acest lucru?
– S-au făcut pași importanți, în sensul că au fost soluționate foarte multe dosare penale vechi. Iar cele care încă nu au fost soluționate în acest moment sunt în curs de finalizare sau au fost efectuate acte de urmărire penală astfel încât să fie soluționate în anul 2016 sau cel târziu în 2017.
Despre dosarul „Amfora-George Hoțu”: „Prejudiciul pe evaziune fiscală este undeva la 10 milioane de lei, iar pe spălarea banilor de 25 de milioane”
# Care sunt dosarele cu cele mai mari prejudicii?
– Cel mai mare sau cel mai mic e relativ, din punctul meu de vedere. Dar pot să nominalizez dosarul „Amfora” în care este inculpat Dumitrescu George, zis George Hoțu, cu prejudiciu pe evaziune fiscală undeva la 10 milioane de lei, adică 2,5 milioane de euro. Tot în acest dosar, prejudiciul pe spălarea banilor este undeva la 25 de milioane de lei noi, adică aproximativ 6 milioane de euro. Mai vorbim apoi de dosarul Andris (al lui Ion Andrei, supranumit Brânză, n.red), cunoscut și ca dosarul Cheresteaua, în care prejudiciul este cumulat la 16 milioane de lei, adică aproape 4 milioane de euro. De asemenea, avem și dosarul TGM (Dosarul Balastiera, n.red), cu un prejudiciu de peste 1 milion de euro. Fac însă precizarea că până nu-ți stabilești printr-o expertiză contabilă, vorbim de prejudicii relative. Ca să rezum, menționez ca și cauze complexe, cu prejudicii importante, dosarul în care este cercetat Dumitrescu George și SC Amfora Plus Trans SRL, dosarul Balastiera cu firma TGM, dosarul Cheresteaua și dosarul cu Mibos, cu fabrica aceea de panificație de la Câmpulung, în care vom lucra și în acest an. Mai avem și alte dosare, cu importante prejudicii, care în acest moment nu pot fi făcute publice. Ne-am canalizat în principal pe instrumentarea de cauze complexe în care se aduc prejudicii importante bugetului de stat și în care să putem și recupera acest prejudiciu, dovadă fiind și măsurile asiguratorii luate în 2015 de Parchetul Tribunalului.
De ce s-au întârziat dosarele „Cheresteaua” și „Balastiera-TGM”
# N-am uitat că în acel interviu acordat ziarului nostru la începutul mandatului dvs. promiteați că dosarele complexe, precum „Cheresteaua” și „Balastiera”, vor fi finalizate până la sfârșitul anului 2015, fapt nerealizat. De ce s-a întârziat?
– Cele două dosare au fost preluate pentru supravegherea cercetărilor penale de către mine, plus dosarul cu numărul 503 în care sunt arestați preventiv mai mulți afaceriști argeșeni (administratorii firmelor Silver Trading, Genicom şi Romvent, n.red). În dosarul 1163 (Cheresteaua, n.red), într-adevăr expertiza silvică a fost finalizată abia în luna octombrie 2015. Apoi au fost impuse efectuarea de extinderi față de alte persoane și de alte infracțiuni, astfel încât au mai fost două extinderi. Din punctul meu de vedere, cercetările au fost finalizate și urmează ca în maxim o lună să fie emis rechizitoriu. De altfel, în acest dosar cu pădurile au apărut alte fapte, alte persoane și s-au extins cercetările penale. Ca să vă răspund la întrebare, dosarul cu pădurile va fi finalizat, garantat, până la sfârșitul lunii februarie. Este în stadiul final și urmează să fie emis rechizitoriul. În ceea ce privește dosarul TGM, nu pot să vă dau o dată certă în condițiile în care acum prioritar este dosarul 503 pentru că vorbim de un dosar în care sunt cercetate persoane arestate preventiv și în situația aceasta întotdeauna trebuie efectuate cu urgență cercetările penale. Dar în primul semestru din anul 2016, cu certitudine va fi soluționat și dosarul Balastiera-TGM.
# Din spusele dumneavoastră, înțelegem că și anul 2016 va fi unul complex.
– Da, fiindcă în perioada următoare vor fi trimise rechizitorii în dosarul Cheresteaua, în care vorbim de 20 de inculpați și de prejudicii de peste 4 sau 5 milioane de euro. Au fost puse sechestre asiguratorii până la concurența prejudiciului asupra imobilelor, bunuri mobile, autoturisme și în cazul cu pădurile asupra materialului lemnos. Vorbim de toate bunurile ce au putut fi urmărite pentru recuperarea prejudicului. O persoană poate răspunde penal, primește o pedeapsă cu suspendare, să zicem, însă important e să-i confiști folosul acțiunii. Va fi emis rechizitoriu în dosarul Amfora, care are 10-15 inculpați. Consider că anul 2016 va fi anul cauzelor penale complexe, adică va veni momentul în care aceste cauze, care au fost instrumentate o perioadă îndelungată de timp, să ajungă în fața instanței de judecată și instanța să hotărască dacă se impune sau nu condamnarea inculpaților.
# Ce disjungeri au fost făcute în aceste dosare complexe, Cheresteaua și Balastiera?
– Vor fi făcute o parte prin rechizitoriu. Mai sunt și disjungeri care nu pot fi făcute publice și pe care nu vi le pot spune în acest moment.
„La bilanțul IPJ Argeș am lăudat activitatea celor de la SICE. De obicei, ei erau «cenușăreasa» oricărui bilanț”
# Cum ați colaborat anul trecut cu polițiștii din IPJ Argeș?
– Foarte bine, atât cu Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice (SICE) și cu Serviciul Investigații Criminale (SIC). În ceea ce privește cauzele penale în care au fost cercetate infracțiuni de omor sau tentative de omor au existat doar 9 cauze, în scădere față de 2014 sau 2013. La nivelul IPJ Argeș, în cadrul SICE, începând cu anul 2015, a fost constituit un grup de lucru, așa numitul „grup al cauzelor complexe”, format din 6 polițiști care instrumentează doar cercetări în cauzele penale complexe. Acest lucru a ajutat și deja s-au văzut rezultatele. Anul acesta, la bilanțul IPJ Argeș, chiar am lăudat activitatea celor de la SICE. De obicei, ei erau „Cenușăreasa” oricărui bilanț. Toată lumea lovea în SICE. Acum putem spune că anul 2015 a fost anul lor, în condițiile în care numai la Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș au fost luate măsuri asiguratorii de peste 10 milioane de euro, am avut 27 de rechizitorii și am redus mult din dosarele penale vechi.
Despre dosarul agresorului familiei Cristescu din Găvana: „La început n-am avut decât niște umbre surprinse pe camerele de luat vederi și câteva obiecte abandonate la locul faptei”
# Dosarul atacatorului familiei Cristescu a fost unul dintre dosarele grele pe care Parchetul Tribunalului Argeș l-a soluționat anul trecut. Ați avut vreun moment mai dificil în timpul anchetei?
– Am avut un moment oarecum dificil pentru că de la început nu cunoșteam multe lucruri. Aveam o familie atacată în cartierul Găvana, imagini surpinse de camerele de supraveghere în care se vedeau câteva umbre, plus câteva obiecte abandonate la locul faptei, nimic altceva. S-a constatat că o faptă relativ similară, netratată cu un interes deosebit, s-a întâmplat și în Mangalia, județul Constanța. Luând imaginile de acolo, care se vedeau foarte bine, am constatat că atacatorul a abandonat o umbrelă. Comparând ADN-ul de pe umbrelă cu lucurile abandonate la Pitești s-a stabilit că este vorba de una și aceeași persoană. S-a constatat că acea persoană era urmărită și în alte fapte pentru infracțiuni de violență. Numai în Franța avea undeva la 13 tâlhării. A fost unul dintre inculpații extrem de agresivi, cu o agresivitate aproape patologică, cu o sete de agresivitate ieșită din comun. Are o condamnare acum suficientă și sperăm că se va mai schimba… în condițiile în care până la vârsta de 32 de ani și-a petrecut cei 14 ani numai în penitenciar. Au fost tot felul de variante, că a fost pont, că soțul urmărește eliminarea soției. A fost o cauză complexă dar ca urmare a activității desfășurate de procurori, cu spijinul polițiștilor din cadrul Serviciului de Investigații Criminale, a fost soluționat într-un termen neașteptat de rapid. El (Dumitru Vasile Burcea, zis și Bebe de la Cisnădie, n.red) nici măcar nu era din Argeș, era din Sibiu. A fost încarcerat o perioadă în penitenciarul Colibași și de acolo a aflat despre acest Cristescu, probabil a mers în zonă, a văzut casa și a luat hotărârea de a ataca. Nu a fost ceva atât de bine pregătit, totul la comandă, o faptă bine plănuită în timp.
„În situații de genul acela, cu polițiștii agresați la Curtea de Argeș, forța de reacție trebuie să fie rapidă”
# Cum comentați situația celor doi polițiști din Curtea de Argeș, agresați în plină stradă de doi interlopi?
– Fiind o infracțiune de ultraj, competența de efectuare a urmăririi penale aparține procurorului. În astfel de cauze procurorul efectuează urmărirea penală cu sprijinul organelor de poliție. A existat o colaborare foarte bună, dovadă că într-o perioadă de timp foarte scurtă, agresorii au fost identificați, reținuți și au fost efectuate toate probele necesare astfel încât față de aceștia să se ia măsura arestării preventive. Am discutat tot timpul cu inspectorul șef pentru a găsi o modalitate de rezolvare cât mai rapidă. Din punctul meu de vedere trebuie să existe toleranță zero față de astfel de fapte în care persoane ce își desfășoară atribuții de serviciu sunt pedepsite cu acte de agresiune de către alte persoane ce fac obiectul cercetărilor penale. Nu am simțit că cineva ar vrea să-i protejeze, ba din contră mi s-a părut că toată lumea s-a mobilizat ca acele persoane să răspundă pentru faptele lor. În acest moment sunt arestați preventiv pentru 30 de zile. Cred că în scurt timp vor fi și trimiși în judecată. Dar în situații de genul acesta forța de reacție trebuie să fie destul de rapidă pentru a descuraja astfel de comportamente.
Interviu realizat de Alex Vlaicu
