Doru Viorel Ursu a lansat volumul „Poker cu măşti” la Biblioteca Judeţeană Argeş

Orator subtil și bun cunoscător al tipologiilor care dau sare și piper spațiului public românesc, avocatul Doru Viorel Ursu a făcut din nou sală plină, la Biblioteca Județeană Argeș.
Joi, 4 februarie, la orele prânzului, lumea a venit să-l asculte și să-și procure volumul recent de eseuri – „Poker cu măști”. Întins pe 200 de pagini, acesta este centrat pe întrebarea, poate retorică, pe care autorul o adresează obstinat tuturor celor care mai au urechi de auzit și mintea trează: „Unde este țara mea?”
Demnitar al statului român, în primul deceniu postceaușist – ministru de Interne, în perioada iunie 1990-octombrie 1991, deputat de Argeș, în legislatura 1992-1996 – Doru Viorel Ursu încearcă să ofere o perspectivă de culise, din interior asupra jocurilor politice, cu mască și fără mască, la care România participă, din păcate, ca actor în rol secundar.
Anul 2016 este cel de-al patrulea an de promovare a concluziilor-scenarii cu final deschis, prezentate în cărțile sale. Reamintim faptul că Doru Viorel Ursu este autorul lucrărilor „Șah mat la România”, „Ministru de Interne”, „Colivia cu ciori vopsite”, al trilogiei „Sânge și carne de om” și al „Artei sinuciderii”.
Ideile principale, aduse în discuție cu prilejul lansării de la Bibliotecă, sunt, în fapt, subiectele fierbinți de la ordinea zilei: incompetența instituțiilor statului român, corupția clasei politice, pericolul ciocnirii civilizațiilor occidentală și islamică și, la fel de grav, și cel reprezentat de limitarea suveranității naționale.
Întrebat dacă mai intenționează să candideze la președinția României, Doru Viorel Ursu a răspuns că nu mai poate face față atacurilor sub centură, cărora li s-a expus în trecut, atunci când a sugerat o asemenea posibilitate. La fel de tranșant a răspuns și la întrebarea legată de speranța refacerii României Mari. Nu crede Doru Viorel Ursu că românii de dincolo și cei de dincoace de Prut se vor mai îmbrățișa, ca să nu se mai despartă niciodată.
Denisa Popescu