Efectivul salariaţilor[1] la 31 august a.c. în judeţul Argeş a fost de 158576 persoane, în creștere cu 320 persoane (+0,20%) faţă de efectivul salariaţilor de la finele lunii iulie 2020. Evoluția ușor ascendentă a efectivelor de salariați s-a manifestat cu aceeași intensitate în toate sectoarele economice.
Repartizarea salariaţilor pe sectoare de activitate ne arată faptul că 49,3% din numărul total al acestora activează în industrie şi construcţii, restul regăsindu-se în servicii (48,9%) şi în agricultură, silvicultură şi pescuit (1,8%).
Comparativ cu finele lunii august 2019, efectivul total al salariaților a scăzut cu 4200 persoane (-2,6%) urmare a dinamicii negative înregistrate în toate sectoarele economice.
Câştigul salarial mediu brut realizat în județul Argeș în luna august a.c. a fost de 4941 lei, în scădere cu 148 lei (-2,9%) față de nivelul realizărilor salariale din luna iulie 2020. Evoluția descendentă a fost imprimată de dinamica negativă a câștigurilor salariale din servicii (-5,8%) și din industrie și construcții (-0,5%).
La nivelul județului Argeș în luna august a.c. s-a înregistrat un câştig salarial mediu net de 3035 lei, în scădere cu 129 lei (-4,1%) comparativ cu luna iulie 2020. Pe sectoare de activitate, scăderea câștigurilor salariale medii nete comparativ cu cele înregistrate în luna iulie a.c. a fost susținută de sectoarele servicii (-7,7%) și industrie și construcții (-1,2%).
Scăderile câștigului salarial mediu net din unele activități față de luna precedentă s-au datorat acordării în lunile precedente de premii ocazionale (prime trimestriale, semestriale, anuale, de vacanță, al 13-lea salariu ori pentru performanțe deosebite), drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, scăderile câștigului salarial mediu net au fost cauzate de întreruperi / încetări ale activității, de continuarea șomajului tehnic de către anumiți agenți economici sau de remunerarea parțială a salariaților, de nerealizările de producție ori încasările mai mici (funcție de contracte / proiecte) ori ca urmare a concediilor de odihnă când nu se acordă tichete de masă și alte drepturi salariale, cât și de angajări de persoane cu costuri salariale mai mici față de medie din unele activități economice.
Citește și. Recorder: Mafia pădurilor, descrisă din interior. „Mi s-a reproşat că nu aduc bani la partid”
Câștigul salarial realizat în județul Argeș în luna august 2020 a fost mai mic comparativ cu realizările salariale medii la nivel național atât în valoare brută (-7,4%) cât și în valoare netă (-7,3%).
Șomajul în județul Argeș
La finele lunii august 2020, potrivit Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Argeş numărul şomerilorînregistraţi a fost de 10508 persoane, în creștere cu 125 persoane (+1,2%) față de sfârșitul lunii iulie 2020 și în creștere cu 2662 persoane (+33,9%) comparativ cu luna august 2019.
Structura pe sexe a șomerilor înregistrați reflectă o predominare numerică a femeilor, acestea deținând o pondere de 52,3% din totalul șomerilor înregistrați.
| Structura şomerilor înregistraţi pe sexe
la finele lunii august 2020 |
Rata şomajului înregistrată la 31 august a.c. în județul Argeș a fost de 4,0%, depășind media înregistrată la nivel național (3,3%).
[1] Date estimate pe baza rezultatelor cercetării statistice lunare asupra numărului salariaţilor completate cu informaţiile existente la Registrul Statistic al Întreprinderilor şi a rezultatelor anchetei anuale referitoare la costul forţei de muncă.
Sporul natural este negativ
Sporul natural rezultat din agregarea fenomenelor de natalitate și mortalitate înregistrate în luna august 2020 a fost negativ (-369 persoane), diferența față de luna precedentă majorându-se cu 91 persoane.
În luna august 2020 au fost înregistrate 3 cazuri de mortalitatea infantilă, cu 2 cazuri mai puține față de luna iulie a.c. și similar numărului de cazuri înregistrate în luna august 2019.
La oficiile de stare civilă au fost înregistrate 333 căsătorii, cu 7 căsătorii mai multe (+2,1%) comparativ cu numărul căsătoriilor încheiate și înregistrate în luna iulie a.c.. Față de luna corespunzătoare din anul precedent numărul căsătoriilor încheiate și înregistrate a fost mai mic cu 307 cazuri (-48,0%).
Prin hotărâri judecătorești definitive şi conform Legii nr. 202/2010 în luna august a.c. au fost pronunțate 25 divorțuri, cu 92 cazuri mai puține față de luna precedentă (-78,6%) și cu 119 cazuri mai puține comparativ cu luna august 2019.
Exportul de mărfuri
La nivelul judeţului Argeş, în luna iunie 2020 exporturile de mărfuri* în preţuri FOB (preţuri la frontiera ţării exportatoare) au însumat aproximativ 345,6 milioane euro, înregistrând o creștere de 37,6% comparativ cu luna mai 2020 (adică cu 94,4 milioane euro) și o scădere de 35,1% comparativ cu luna iunie 2019 (adică cu aproximativ 187,0 milioane euro) .
Ponderea semnificativă (87,2%) în valoarea totală a exporturilor, a fost deţinută de două secţiuni din Nomenclatorul Combinat: secţiunea mijloace de transport (62,6%) și secţiunea maşini, aparate şi echipamente electrice, aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (24,6%).
Comparativ cu luna iunie 2019, s-au înregistrat scăderi la majoritatea secţiunilor Nomenclatorului Combinat, cele mai semnificative fiind la: încălţăminte, pălării, umbrele şi articole similare (-89,5%), articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din alte materiale similare (-76,2%), instrumente şi aparate optice, fotografice, cinematografice, de măsură, de control sau precizie (-71,4%), produse minerale (-60,0%), pastă de lemn, deşeuri de hârtie sau de carton; hârtie şi carton şi articole din acestea (-53,5%), materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (-52,4%), metale comune şi articole din acestea (-51,0%), mărfuri și produse diverse (-39,2%), mijloace de transport (-37,5%), maşini, aparate şi echipamente electrice, aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (-26,9) ș.a.
Valori mai mari ale exporturilor comparativ cu luna corespunzătoare din anul 2019 au fost înregistrate la șase secțiuni din Nomenclatorul Combinat: produse de lemn, plută şi împletituri din nuiele (de 3,6 ori), grăsimi și uleiuri animale și vegetale (+33,3%), animale vii și produse animale (+26,7%), produse alimentare, băuturi, tutun (+18,2%), produse vegetale (+5,2%) și produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe (+4,6%) .
Topul principalelor cinci ţări partenere ale judeţului Argeş la export în luna iunie 2020 a fost următorul : Franța (22,1%), Germania (13,1%), Turcia (12,9%), Italia (8,0%), Rusia (6,8%) .
* Datele privind exporturile şi importurile de mărfuri au fost determinate de către Autoritatea Naţională a Vămilor în funcţie de sediul agenţilor economici care au realizat exporturile şi importurile de mărfuri
Importurile
La nivelul judeţului Argeş, în luna iunie 2020 importul de mărfuri* exprimat în preţuri CIF (preţuri la frontiera ţării importatoare) a totalizat aproximativ 265,4 milioane euro, înregistrând o creștere față de valoarea importurilor din luna mai 2020 cu 45,4% (+82,9 milioane euro) și o scădere comparativ cu luna iunie 2019 cu 98,8 milioane euro (-27,1%) .
Analiza ponderilor deţinute de principalele secţiuni ale Nomenclatorului Combinat în valoarea totală a importului relevă faptul că patru dintre acestea au deţinut împreună 82,0% din total, astfel: maşini, aparate şi echipamente electrice, aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (46,5%), mijloace de transport (19,1%), metale comune şi articole din acestea (8,7%) și materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (7,7%) .
Valoarea importurilor a fost inferioară în luna iunie 2020 faţă de cea înregistrată în luna iunie 2019 la peste jumătate din secţiunile Nomenclatorului Combinat, cele mai semnificative scăderi fiind înregistrate la: produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe (-48,2%), metale comune şi articole din acestea (-45,6%), instrumente şi aparate optice, fotografice, cinematografice, de măsură, de control sau precizie (-44,8%), mijloace de transport (-36,9%), materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (-30,3%), articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din alte materiale similare și metale comune şi articole din acestea (-27,2%), mărfuri și produse diverse (-23,9%), produse minerale (-17,0%) ș.a.
Comparativ cu luna corespunzătoare din anul 2019 s-au înregistrat valori mai mari la câteva secțiuni din Nomenclatorul Combinat, cele mai semnificative fiind înregistrate la: pastă de lemn, deşeuri de hârtie sau de carton; hârtie şi carton şi articole din acestea (+67,2%), încălţăminte, pălării, umbrele şi articole similare (+54,0%), produse vegetale (+53,4%), piei crude, piei tăbăcite, blănuri şi produse din acestea (+52,0%), grăsimi și uleiuri animale și vegetale (+21,3%) ș.a.
Topul principalelor cinci ţări partenere ale judeţului Argeş în luna iunie 2020 la import a fost următorul: Turcia (17,2%), Franţa (15,0%), Polonia (9,4%), Germania (9,0%), Italia (7,2%).
Excedentul Comercial
Excedentul comercial* (exporturi FOB – importuri CIF) înregistrat în luna iunie 2020 a fost de aproximativ 80,2 milioane euro, mai mare cu aproximativ 11,6 milioane euro (+16,8%) faţă de cel înregistrat în luna mai 2020. Comparativ cu luna iunie 2019, excedentul comercial a înregistrat o scădere de aproximativ 88,2 milioane euro (-52,4%).
La 31 august a.c., în domeniul turismului au fost în funcțiune 133 unităţi de cazare turistică (reprezentând 45,7% din totalul celor 291 unităţi aflate în observare statistică), cu 62 unități mai puține (-31,8%) decât la aceeași dată din anul 2019. Comparativ cu sfârşitul lunii iulie 2020 numărul unităţilor de cazare turistică în funcţiune a crescut cu 14,7% (au fost cu 17 unități mai multe).
* Datele privind exporturile şi importurile de mărfuri au fost determinate de către Autoritatea Naţională a Vămilor în funcţie de sediul agenţilor economici care au realizat exporturile şi importurile de mărfuri
Turismul
Preponderente în totalul unităţilor de cazare turistică în funcţiune au fost trei categorii de unități: pensiunile turistice rurale şi agroturistice (cu o pondere de 35,3%), hotelurile (cu o pondere de 21,8%) și pensiunile turistice urbane (cu o pondere de 20,3%), celelalte categorii de unităţi de cazare turistică reprezentând 22,6% din totalul celor aflate în funcţiune, greutatea specifică cea mai mare (9,8%) fiind înregistrată la unitățile din categoria cabane turistice.
În perioada 1.01-31.08.2020 capacitatea de cazare în funcţiune a structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică a fost de 644,0 mii locuri-zile, mai mult de jumătate (54,4%) fiind oferită de hoteluri. Pensiunile turistice rurale și agroturistice au oferit 15,4% din totalul capacităţii de cazare turistică în funcţiune, pensiunile turistice urbane 13,5%, cabanele turistice 6,7%, hostelurile 4,2%, diferenţa (5,8%) fiind oferită de celelalte tipuri de unităţi de cazare turistică.
Din punct de vedere al zonelor turistice, oferta semnificativă de locuri de cazare a venit din partea unităților situate în zona montană (42,9% din total) și a celor din oraşul reşedinţă de judeţ (34,4%).
Din punct de vedere al confortului, aproape jumătate din numărul total de locuri-zile a fost oferit de unităţile clasificate cu 3 stele (48,2%), unităţile clasificate cu 2 stele oferind 24,3% din numărul acestora, iar unităţile clasificate cu 4 stele 23,6%.
Citește și Un procesator de gunoaie a cumpărat o casă veche din Piteşti cu 400.000 euro
În perioada analizată, în structurile de cazare turistică au fost înregistrate 72,4 mii sosiri ale turiștilor, dintre acestea 91,2% aparținând turiștilor români (66,0 mii sosiri) și 8,8% turiștilor străini (6,4 mii sosiri). Comparativ cu aceeași perioadă a anului 2019 numărul turiștilor sosiți în unitățile de cazare turistică a scăzut pe ansamblu cu 59,1% (-104,4 mii persoane), evoluția fiind determinată de scăderea numărului de sosiri ale turiştilor români cu 54,1% (-77,9 mii persoane) și de scăderea numărului de sosiri ale turiștilor străini cu 80,6% (-26,5 mii persoane).
Pe tipuri de unități de cazare turistică, cele mai multe sosiri ale turiștilor au fost înregistrate în unitățile de cazare din categoria hoteluri (52,2% din total), la extrema cealaltă situându-se campingurile care au atras sub 0,1% din totalul turiştilor cazaţi.
Din punct de vedere al zonei turistice, au fost preferate unitățile de cazare din zona montană (de 52,2% din totalul turiștilor cazați) şi în unitățile din orașul reședință de județ (28,7%). Din punct de vedere al confortului, cele mai multe sosiri s-au înregistrat în unitățile clasificate cu 3 stele (45,4% din total) şi în unităţile clasificate cu 4 stele (31,5%).
Turiştii străini înregistraţi în structurile de cazare turistică au provenit în cea mai mare parte (peste 94,0%) din ţările situate în Europa. Din totalul turiştilor străini, pe primele locuri, după ponderea în numărul total al sosirilor realizate de aceştia, s-au situat turiştii din Franța (cu o pondere de 24,8%) urmaţi de cei din Italia (12,4%), de cei din Turcia (12,3%) și de cei din Germania (11,7%).
Numărul de înnoptări ale turiştilor înregistrate în structurile de cazare turistică în perioada ianuarie – august 2020 a fost de 103,7 mii, din care 91,6 mii înnoptări ale turiştilor români (88,4% din total) şi 12,1 mii înnoptări ale turiştilor străini (11,6%). Comparativ cu aceeași perioadă a anului 2019, numărul total al înnoptărilor s-a redus cu 172,7 mii (-62,5%), evoluţia fiind determinată de scăderea cu 58,9% a numărului de înnoptări realizate de turiştii români (-131,2 mii) și de scăderea cu 77,5% a numărului de înnoptări realizate de turiştii străini (-41,5 mii).
Analiza repartiţiei numărului de înnoptări ale turiştilor pe tipuri de unităţi de cazare turistică ne arată faptul că cele mai multe au fost înregistrate în hoteluri (54,7% din total), cele mai puţine (sub 0,1%) totalizând unităţile din categoria campinguri.
Pe zone turistice, cele mai multe înnoptări au fost înregistrate în unităţile situate în zona montană (49,2% din total) și în unitățile din orașul reședință de județ (29,9%). Din punct de vedere al categoriei de clasificare cele mai multe înnoptări au fost înregistrate în unităţile de 3 stele (46,2% din total) şi în unitățile de 4 stele (31,1%).
Înnoptările turiştilor străini înregistrați în structurile de cazare turistică au fost realizare în proporție de peste 91,0% de turişti care au provenit din ţările europene. Într-un clasament al ţărilor de provenienţă a turiştilor străini, după ponderea în numărul total al înnoptărilor realizate de aceştia, pe primele locuri s-au situat Franța (22,8%) urmată de Turcia (16,6%), de Italia (13,6%) și de Germania (9,2%).
Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune înregistrat în perioada 1.01 – 31.08.2020 a fost de 16,1%, inferior celui înregistrat în perioada similară a anului 2019 cu 7,8 puncte procentuale.
Indici de utilizare netă a capacității de cazare turistică superiori mediei județului au înregistrat unitățile de cazare din categoriile popasuri turistice (26,0%), cabane turistice (25,5%), moteluri (25,4%), tabere de elevi și preșcolari (17,0%) și hoteluri (16,2%). Celelalte tipuri de unităţi de cazare turistică au înregistrat indici de utilizare sub media judeţului, cu niveluri cuprinse între 14,2% (vilele turistice) şi 4,1% (campingurile).
După zona turistică, indici de utilizare netă peste media judeţului au înregistrat unităţile de cazare din zona montană (18,5%), iar din punct de vedere al confortului unităţile clasificate cu 4 stele (21,1%), unitățile clasificate cu 1 stea (19,1%) și unitățile neclasificate pe stele (17,0%).
Construcțiile
În luna august 2020 numărul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidențiale eliberate în județul Argeș a fost de 170, dintre acestea, 124 autorizaţii de construire au fost eliberate pentru mediul rural (72,9% din total) şi 46 autorizaţii pentru mediul urban (27,1%). Comparativ cu luna corespunzătoare a anului 2019 au fost eliberate cu 23 autorizaţii de construire mai multe (+15,6%), creșterea manifestându-se atât în mediul urban unde numărul autorizaţiilor de construire eliberate a fost mai mare cu 48,4%, cât și în mediul rural unde numărul autorizaţiilor de construire eliberate a crescut cu 6,9%.
Comparativ cu luna iulie 2020, numărul autorizaţiilor de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale a scăzut pe ansamblu cu 1,2% fiind eliberate cu 2 autorizații mai puține.
În aceeaşi perioadă de timp au fost eliberate şi 45 autorizaţii de construire pentru alte clădiri, din care 35 în mediul rural şi 10 în mediul urban. Comparativ cu luna august 2019, numărul autorizaţiilor de construire eliberate pentru alte clădiri a fost mai mare cu 25,0%.
Suprafaţa clădirilor rezidenţiale pentru care au fost eliberate autorizaţii de construire în luna august 2020 a fost de 25,0 mii mp, mai mare cu 17,3% comparativ cu suprafața autorizată în aceeași perioadă a anului 2019 (+3,7 mii mp). Dinamica ascendentă a suprafeţei clădirilor rezidenţiale autorizate s-a datorat creșterii cu 50,5% a suprafeţei autorizate din mediul urban în timp ce în mediul rural suprafața autorizată a fost mai mare cu 7,0%.
Comparativ cu luna iulie 2020, suprafaţa totală a clădirilor rezidenţiale pentru care s-au eliberat autorizaţii de construire a fost mai mică cu 6,6 mii mp (a scăzut cu 20,8%).
Suprafaţa altor clădiri pentru care au fost eliberate autorizaţii de construire în luna august 2020 a fost de 4,6 mii mp. Comparativ cu luna corespunzătoare a anului 2019 suprafaţa altor clădiri pentru care au fost eliberate autorizaţii de construire a scăzut cu 21,6% fiind mai mică cu 1,3 mii mp, în timp ce faţă de luna iulie 2020 suprafaţa autorizată pentru alte clădiri a crescut de 2,26 ori (+2,6 mii mp).
DATE LA NIVEL NAŢIONAL
În luna august 2020 rata inflaţiei determinată pe baza evoluţiei preţurilor de consum al populaţiei a fost de -0,05% faţă de luna iulie 2020, fiind determinată de scăderea prețurilor mărfurilor alimentare cu 0,41% atenuată parțial de creșterea tarifelor serviciilor cu 0,21% și a prețurilor mărfurilor nealimentare cu 0,08%.
Rata inflaţiei pentru luna august 2020 pe total şi pe grupe de mărfuri şi servicii, precum şi rata medie lunară a inflaţiei în perioada 1.01 – 31.08.2020 se prezintă astfel:
procente
| Rata inflaţiei în luna
august 2020, faţă de: |
Rata medie lunară a inflaţiei
în perioada 1 I – 31 VIII |
|||
| iulie 2020 | august 2019 | 2020 | 2019 | |
| Total | -0,05 | 2,68 | 0,2 | 0,4 |
| Mărfuri alimentare | -0,41 | 5,45 | 0,4 | 0,4 |
| Mărfuri nealimentare | 0,08 | 0,75 | 0,0 | 0,3 |
| Servicii | 0,21 | 2,97 | 0,3 | 0,4 |
Rata medie lunară a inflaţiei în perioada 1.01-31.08.2020 a fost de 0,2% fiind cu 0,2 puncte procentuale mai mică decât media înregistrată în perioada corespunzătoare din anul 2019.
Creșterea medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (septembrie 2019 – august 2020) faţă de precedentele 12 luni (septembrie 2018 – august 2019) calculată pe baza IPC a fost de 3,1% iar cea determinată pe baza IAPC a fost de 2,9%.
.
Modificarea anuală a prețurilor de consum (%)
Indicele preţurilor de consum (IPC) în luna august 2020 faţă de luna august 2019 a fost de 102,68%.
Informaţiile pentru calculul indicelui preţurilor de consum (IPC) se obţin printr-o cercetare selectivă lunară organizată de Institutul Naţional de Statistică. Se colectează preţuri de vânzare cu amănuntul din aproximativ 7300 de magazine şi unităţi prestatoare de servicii din cele 68 centre de cercetare selectate din 42 localităţi urbane de pe întreg teritoriul ţării. Pentru calculul IPC în anul 2020, coeficienţii de ponderare sunt determinaţi pe baza datelor din Ancheta bugetelor de familii (ABF) aferente anului 2018 şi rezultă din structura cheltuielilor medii lunare efectuate de o gospodărie pentru cumpărarea bunurilor şi plata serviciilor necesare satisfacerii nevoilor de trai.
În luna august 2020, câştigul salarial mediu nominal brut a fost 5337 lei, cu 131 lei (-2,4%) mai mic decât în luna iulie 2020.
Câştigul salarial mediu nominal net a fost 3275 lei, în scădere faţă de luna precedentă cu 97 lei (-2,9%).
Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (7431 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1704 lei).
În luna august 2020, în majoritatea activităţilor din sectorul economic[1], nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mic decât în luna iulie 2020 ca urmare a acordării în lunile precedente de prime ocazionale (prime trimestriale, semestriale, anuale, de vacanţă, al 13-lea salariu ori pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de întreruperi/încetări ale activităţii, de continuarea şomajului tehnic de către anumiţi agenţi economici sau de remunerarea parţială a salariaţilor, de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte/proiecte ori ca urmare a concediilor de odihnă când nu se acordă tichete de masă şi alte drepturi salariale), cât şi de angajările de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie din unele activităţi economice.
Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează:
- cu 17,1% în extracţia cărbunelui superior şi inferior;
- între 11,5% şi 14,0% în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, fabricarea produselor din tutun, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice;
- între 5,0% şi 8,5% în fabricarea produselor textile, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), alte activităţi industriale n.c.a., depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport, activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, transporturi aeriene, captarea, tratarea şi distribuţia apei;
- între 3,0% şi 5,0% în extracţia minereurilor metalifere, repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor, tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii), colectarea şi epurarea apelor uzate, fabricarea altor mijloace de transport, tranzacţii imobiliare, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), activităţi de poştă şi de curier.
Creşterile câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă au fost determinate de acordarea de prime ocazionale (premii trimestriale, anuale ori pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, câştigurile salariale medii nete din luna august au fost mai mari comparativ cu luna precedentă ca urmare a reluării activităţii anumitor agenţi economici, a realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte/proiecte), cât şi a disponibilizărilor de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, din unele activităţi economice.
Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează:
- cu 5,7% în activităţi de servicii anexe extracţiei, respectiv cu 5,4% în fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor;
- între 1,0% şi 3,0% în telecomunicaţii, activităţi de spectacole, culturale şi recreative, transporturi pe apă, fabricarea băuturilor, alte activităţi extractive, hoteluri şi restaurante.
În sectorul bugetar[2] s-au înregistrat scăderi ale câştigului salarial mediu net, în principal ca urmare a acordării în luna precedentă a biletelor de valoare (tichete de vacanţă), astfel: învăţământ (-12,1%, inclusiv reducerea sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice pe perioada vacanţei şcolare), administraţie publică (-2,6%), respectiv sănătate şi asistenţă socială (-1,2%).
Indicele câştigului salarial real (calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum) faţă de luna august 2019 a fost de 104,8%, iar faţă de luna iulie 2020 a fost de 97,1%. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost de 220,4%, cu 6,4 puncte procentuale mai mic faţă de cel înregistrat în luna iulie 2020. Comparativ cu luna august a anului precedent, câștigul salarial mediu nominal net a crescut cu 7,6% .
Cursul de schimb al monedei naţionale, potrivit datelor comunicate de Banca Naţională a României, a fost la finele lunii august 2020 de 4,0631 lei (-0,37% faţă de luna iulie 2020) în raport cu dolarul SUA şi de 4,8404 lei (+0,18% faţă de luna iulie 2020) în raport cu moneda europeană euro.
[1] Exclusiv activităţile economice din administraţia publică, învăţământ, sănătate şi asistenţă socială
[2] Vezi Precizările metodologice de la punctul 3 referitoare la „sectorul bugetar”
