Un grup de organizații care promovează libertatea presei și buna guvernare și instituții media reprezentative protestează față de decizia procurorilor DIICOT de a cere jurnaliștilor Rise Project să își dezvăluie sursele.
În atenția:
Procurorului General al României, domnul Alex Florin Florența
Procurorului șef al DIICOT, doama Alina Albu
Inspecției Judiciare,
Consiliului Superior al Magistraturii,
Ministrului Justiției, doamna Alina Gorghiu
Stimată doamnă, stimate domn
Considerăm inacceptabil pentru un stat de drept modul în care procurorii DIICOT Caraş-Severin pun presiune asupra jurnaliștilor RISE PROJECT, solicitându-le printr-o ordonanță să predea către organele de urmărire penală informațiile obținute din documentările jurnalistice. Jurnaliștii Rise Project au publicat recent o serie de investigații care arată cum mii de cetățeni asiatici ajung pe străzi în România, abandonați de firmele de recrutare care i-au adus aici, și decid să fugă în alte țări europene prin intermediul rețelelor de trafic de migranți. Investigația jurnalistică a avut loc în paralel cu cea a procurorilor, potrivit jurnaliștilor Rise Project, și a dezvăluit inclusiv faptul că unul dintre cei anchetați pentru trafic de migranți este rudă cu șeful Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate (BCCO) Timișoara, unitate care sprijină investigațiile DIICOT, dar și existența unor legături de rudenie și prietenie dintre șeful rețelei și alți angajați ai MAI.
Jurnaliștii au fost chemați întâi ca martori, pentru ca, mai apoi, procurorul șef al Biroului Teritorial DIICOT Caraș-Severin, Carmen Vrânceanu, să solicite, printr-o ordonanță, „predarea de către comunitatea independentă de jurnaliști RIJE (n.r. RISE) PROJECT a datelor aflate în posesia sau sub controlul său, care au stat la baza materialelor jurnalistice intitulate Afacerea „Migrantul” (I, II și III)”.
Acțiunea procurorilor DIICOT Caraș-Severin este abuzivă, contravine legislației și jurisprudenței europene și românești și încalcă normele eticii jurnalistice.
Protecția surselor jurnalistice este și un privilegiu legal, dar și o obligație profesională a jurnaliștilor. Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care, conform Constituției, este parte a dreptului intern românesc, are o cazuistică bogată legată de dreptul jurnaliștilor la protecția surselor. De asemenea, legislația internă statuează ca atare acest privilegiu profesional – legea audiovizualului, legea Agerpres, legea SRR-SRTV. Noul Regulament european privind libertatea mass-mediei garantează, la rândul său, protecția surselor jurnalistice.
Restrângerea acestui drept la protecția surselor se poate face doar acolo unde se demonstrează necesitatea apărării unui interes public superior (de ex. dacă e pusă în pericol siguranţa naţională sau corecta desfășurare a unei anchete penale) dar numai dacă interferența cu drepturile jurnaliștilor este proporțională (de ex. dacă organele de anchetă au epuizat toate celelalte metode de a lămuri faptele).
În speța de față procurorii nu au demonstrat că cerința lor îndeplinește principii ca cele menționate mai sus, dovadă fiind și solicitarea acestora ca jurnaliștii să predea organelor de anchetă penală absolut toate documentele care au stat la baza investigațiilor jurnalistice. Subliniem că nu este rolul jurnaliștilor să se transforme în organe de anchetă penală iar obligarea acestora la a colabora cu procurorii și polițiștii reprezintă o încălcare a drepturilor fundamentale la libertatea de exprimare și libertatea presei, care nu poate fi acceptată în lipsa unor decizii legale atent și clar fundamentate și revizuite de autorități independente.
Citește și:
- Vânătorul suspendat pe trei ani din AJVPS Argeş revine cu noi dezvăluri. Ionuţ Popescu, despre colegii din grupa de vânătoare: „Împuşcaseră trei purcei mistreţi şi voiau să declare doar unul”
- Muzica Ilincăi Din îţi intră la suflet! Cea mai bună naistă din Argeş a strălucit şi la Bac, unde a luat 9,86
- E un început în toate, domnule Chiriloiu! Jandarmeria a amendat Direcţia Silvică Argeş că urşii se plimbă în voie pe Transfăgăraşan
Precizăm că nu este pentru prima oară când procurorii DIICOT hărțuiesc jurnaliști și pun în pericol protecția surselor jurnalistice. Astfel de cazuri de hărțuire au fost cele ale jurnalistului brăilean Alin Cristea și ale echipelor editoriale ale Libertatea și Newsweek. La acestea se adaugă multe alte cazuri care nu au devenit publice.
Considerăm că un stat democratic dispune de alte metode de a investiga infracțiuni în afară de hărțuirea jurnaliștilor.
Având în vedere cele expuse mai sus, vă solicităm să luați măsuri, în conformitate cu atribuțiile legale ale instituțiilor pe care le conduceți, pentru:
- Infirmarea ordonanţei emise de DIICOT Caraş-Severin.
- Cercetarea modului în care s-a desfășurat investigația procurorilor DIICOT în cazul Rise Project.
- Implementarea la nivelul Institutului Național al Magistraturii a unor programe susținute de formare profesională a magistraților în domeniul jurisprudenței CEDO referitoare la libertatea de exprimare, libertatea presei și a drepturilor jurnaliștilor, cum ar fi cel la protecția surselor. Polițiștii judiciari trebuie, de asemenea, să fie beneficiari ai unor cursuri similare.
Active Watch
Centrul pentru Jurnalism Independent
Context. ro
Expert Forum
Átlátszó Erdély/Transilvania Transparentă
Redacția Recorder
Dela0. ro
Centrul de Investigații Media
Pressone
Miliția Spirituală
APADOR-CH
Funky Citizens
Redacția Hotnews
Centrul FILIA
Info Sud-Est
Inquam Photos
Public Record
Misreport
Redacția Snoop
Redacția PaginadeMedia
Casa Jurnalistului
0 Comentarii