# Inginerul June îl înţeapă pe proiectant: „Dl. arhitect Soare voia să pună toaleta la baza statuii lui Mircea cel Bătrân. Probabil s-a gândit să o folosească Mircea cel Bătrân…”

Continuăm seria articolelor despre Piața Primăriei Pitești și controversele pe seama ei. După cum se știe, aspectul noii piețe, precum și prețul de peste 3 milioane euro au stârnit un val de nemulțumiri și critici din partea piteștenilor, atât pe facebook, cât și în media. În ediția de săptămâna trecută l-am contactat pe arhitectul Pompiliu Soare, cel care a făcut DALI acestui proiect (documentația de avizare a lucrărilor de intervenție), pentru a afla care a fost viziunea sa și dacă a fost respectată. După cum ați putut citi, renumitul arhitect ne-a spus că va întreba la primărie ce s-a modificat din documentația de avizare a lucrărilor de intervenție și de ce. De data aceasta l-am contactat pe Gheorghe June, administratorul firmei de proiectare despre care arhitectul Soare spunea că a fost trecută pe panoul informativ- SC MODVEST CONSTRUCT 2000 SRL.

Gheorghe June: „Deci, toate soluțiile domnului Soare s-au respectat, că nu vreau să discut despre greșelile majore, că a trebuit să mai facem o expertiză…”

Având în vedere că de la arhitectul Pompiliu Soare am aflat că nu s-au respectat soluții din DALI făcută de acesta, l-am întrebat pe Gheorghe June ce anume nu s-a respectat. „Din punct de vedere al stereotomiei, este exact conceptul dânsului. Din punct de vedere al variantei care este propusă și discutată și la Primărie și pentru afișajul pentru informarea populației, este identic. Dânsul, domnul Soare, a mai făcut o singură modificare, pe care n-a înțeles-o nimeni, probabil că ori e o greșeală, ori ceva, după aceea și-a revenit, cu poziționarea toaletei, pe care voia să o pună exact în față la «Davila», ceea ce mi se pare o poziție destul de năstrușnică. Era o toaletă exact aproape de baza statuii lui Mircea cel Bătrân. Probabil că s-a gândit să o folosească Mircea cel Bătrân, nu știu care a fost ideea… În rest, i s-au respectat până și poziționarea tuturor plăcilor de granit, culoarea plăcilor, culoare la care dânsul a participat și este și semnată planșa de către dumnealui, când s-a consultat pentru prezentarea, pentru mostrarea granitului. Deci, toate soluțiile domnului Soare s-au respectat, lăsând la o parte că nu vreau să discut acum despre greșelile care s-au făcut, majore, că a trebuit să mai facem o expertiză… Sunt multe probleme, pe care, din respect pentru vârsta dumnealui, nu le mai fac publice în aceste declarații.”

„Firma de proiectare a d-lui Soare a fost contactată de fiecare dată. Acum, la sfârșit, a fost invitată și nu s-a prezentat”

Ne-a interesat și dacă firma arhitectului Pompiliu Soare a mai fost contactată sau nu pe durata de execuție a lucrărilor. „Firma dumnealui a fost contactată de fiecare dată. Acum, la sfârșit, a fost invitată și nu s-a prezentat, ca invitat vorbesc; asta e poziția dânsului, conform legislației. Având în vedere că, în sistemul nostru legislativ, cei care sunt făcători de SF (studiu de fezabilitate), DALI, adică prima etapă dintr-o fază de proiectare, nu au nicio responsabilitate, în momentul acela vă dați seama că toată lumea poate să vorbească ce vrea. Dacă nu ești răspunzător de nimic, vă dați seama că poți să ieși în față și să arunci în stânga și în dreapta cu ce îți vine la îndemână”, ne-a mai spus inginerul Gheorghe June.

„Unora le place, unora nu le place, dar, din punct de vedere vizual, e odihnitor”

De asemenea, l-am întrebat pe Gheorghe June de ce nu s-a făcut toaleta în partea dreaptă, adică spre statuie. „Asta e singura problemă. Dacă vă uitați pe filmele postate pe youtube, la videoclipuri, dacă vedeți prezentarea făcută de dl. Răuță la Primărie, în fața consilierilor, o să vedeți și o să urmăriți că toaleta este în poziția în care este acum, nu în altă poziție. Dacă vă uitați pe planșele de pe site-ul Primăriei despre Piața Primăriei, o să vedeți că toaleta este în poziția în care este acum. În SF-ul dânsului este și varianta cu toaleta în partea cealaltă, dar, după ce s-a reanalizat împreună cu dumnealui, a fost de acord să o punem acolo unde a și gândit-o prima oară. După aceea, domnul arhitect Soare s-a răzgândit. Inițial, toaleta era exact în poziția aceea. V-am mai spus și repet, din punct de vedere al stereotomiei, este exact aprobată de dumnealui, coloristic și ca amplasare de culori. Dacă stau bine să mă gândesc, unora le place, unora nu le place, dar, din punct de vedere vizual, e odihnitor.”

„Acolo, în piață, este granit de 6 cm grosime”

Gheorghe June a ținut să facă o precizare legată și de ce s-a mai scris în ultima perioadă, că s-a folosit sau nu piatră naturală pentru reabilitarea pieței. „Granitul este piatră naturală, totuși, de duritate destul de mare. S-au făcut încercări. Pentru piatră s-a folosit o fundație de 25 de cm, care să reziste pentru mașina de pompieri, pentru tirurile cu diverse echipamente care vor fi pentru spectacole, că om scăpa și noi de pandemia asta odată. (…) Acolo este granit de 6 cm grosime. Granitul, ca zonă de unde se poate extrage în cantități mari, este tocmai în India, China, Pakistan. Dacă vrei să îl aduci din altă parte, nu ai de unde să îl aduci. În zona noastră, spre Italia, spre partea asta, este marmura, o rocă tot naturală, dar mult mai slabă din punct de vedere al durității. Deci, acolo (în piață, n. r.) este granit de 6 cm, pus pe un adeziv special pentru granit, iar rosturile sunt un compozit special, care să nu lase apa să intre în rosturi și să intre pe sub rocă, să desprindă, la îngheț – dezgheț, cum s-a și întâmplat cu fosta piață.”
În privința plăcilor folosite la reabilitarea pieței, am făcut și noi o adresă către Primăria Pitești și am primit următorul răspuns: „Vă informăm că materialul cu care s-a realizat pavajul la Piața Primăriei este: 1. Zona Piață și alei: Granit fiamat și impermeabilizat cu următoarele caracteristici: dimensiuni placi : 25cm *25cm*6cm; culori : Maple Red G562, Sunset Gold original G682, Shishi White G602; 2. Zona Galerie de Artă, Trotuar Bdul Republicii, zona Taxe și impozite: Dale pavaj din piatră recompusă tip Athos”.

Tot June, despre racordul dintre pavajul nou și cel vechi: „Iarăși o greșeală din partea d-lui arhitect Soare”

O ultimă problemă pe care am adus-o în atenția lui Gheorghe June a fost racordul dintre pavajul nou și pavajul din restul centrului, care a fost criticat de unii piteșteni pe facebook. „Iarăși o greșeală din partea d-lui arhitect Soare, pentru că, în momentul în care a făcut studiul și cadastrele, nu a luat în considerare că zona unde se oprește este un teren al Consiliului Județean și nu puteam să intrăm pe un teren cu alt proprietar. Nu este proprietar Primăria Pitești, este proprietar Consiliul Județean și, atunci, automat a trebuit să ne oprim, pentru că dânsul a dat-o până la trotuarul Curții de Apel. În momentul în care s-au suprapus cadastrele, a trebuit să ne oprim acolo unde se oprește proprietatea Primăriei, de asta e chestia aia care nu s-a mai putut face, păstrând totuși liniaritatea pavajului. Să spunem direct: este o greșeală de studiu din etapa de DALI, prin DALI înțelegând documentație tehnică de intervenție”, a mai spus Gheorghe June.

Citește și Galeria de Artă ”Rudolf Schweitzer – Cumpăna” intră în reabilitare

Citește și Piața Primăriei Pitești: toalete subterane și bănci din beton armat. Stadiul lucrărilor

Citește și Blestemul loveşte din nou Câmpulungul. Lucrările din Piaţa Primăriei, abandonate de executanţi

Directorul Cocea de la Cultură confirmă că amplasarea WC-ului în piaţă, la doar 15 metri de clădirea Muzeului de Artă, nu are aviz de la Cultură

În privința distanței care ar trebui să existe între noua toaletă construită în piață și Galeria de Artă „Rudolf Schweitzer-Cumpăna”, am putea să ne raportăm la art. 59. din Legea nr. 422 din 18 iulie 2001 privind protejarea monumentelor istorice. Iar aici se arată că „până la instituirea zonei de protecţie a fiecărui monument istoric, potrivit art. 8, se consideră zonă de protecţie suprafaţa delimitată cu o rază de 100 m în localităţi urbane, 200 m în localităţi rurale şi 500 m în afara localităţilor, măsurată de la limita exterioară, de jur-împrejurul monumentului istoric”. În realitate, distanța dintre toaleta care a costat aproape 400.000 euro și clădirea monument de patrimoniu ce adăpostește Galeria de Artă „Rudolf Schweitzer-Cumpăna” e de 15-16 metri.
Tocmai asta am ținut să-l întrebăm pe directorul Cristian Cocea de la Cultură, dacă toaleta subterană construită în piață respectă distanțele legale față de monumentul istoric Galeria de Artă. „În primul rând, proiectul care a fost avizat de Direcția pentru Cultură a fost avizat la faza DALI și apar modificări acum, pe teren, la ceea ce s-a executat. Din acest punct de vedere, va trebui ca Primăria să obțină și avizul Direcției Județene pentru Cultură pentru mutarea wc-ului subteran – care fusese prevăzut în partea dreaptă a Galeriei de Artă – la locul în care este acum. Oricum era în zona de protecție, fusese aprobată plasarea acelui grup sanitar în zona de protecție a monumentului. Urmează, acum, să analizăm împreună cu cei din Comisia Zonală a Monumentelor dacă actualul plasament poate să provoace daune monumentului sau nu”.

Cocea mai spune că amplasamentul WC-ului a fost modificat din cauza unor cabluri electrice descoperite în piaţă

Cu alte cuvinte, proiectul toaletei a fost avizat inițial, însă a fost modificat amplasamentul ei, iar această modificare (schimbarea locului) nu a fost încă avizată de Direcția pentru Cultură. Proiectul a fost modificat din cauza unor cabluri descoperite, așa cum explică Cristian Cocea: „Constructorii și beneficiarii au redactat atunci o minută de șantier, în care au constatat că, în locul unde fusese prevăzută la început toaleta, existau cablurile electrice pentru alimentarea mașinilor electrice în parcarea teatrului. Au dat peste această rețea de cablu și, printr-o notificare de șantier, au ales un nou loc. Vom analiza în comisie dacă este un loc bun sau nu”.
Cristian Cocea a mai precizat că proiectul toaletei, „ca structură subterană, este același proiect realizat acum față de cel proiectat, deci nu e ceva mai mare sau alt fel, însă locul este altul. Din punctul acesta de vedere, cei de la Primărie vor trebui să obțină avizul nostru. Și asta vom face după ce are loc o consultare tehnică în Comisia Zonală a Monumentelor Istorice. Deci, nu pot să mă pronunț a priori că strică sau nu, vom vedea împreună acolo”.

Citește și În al doisprezecelea ceas… Cocea îl ameninţă cu plângere penală pe Erbaşu, dacă nu reabilitează Casa Rebreanu

Citește și Instanţa îi cere directorului Cocea de la Cultură să clarifice trei adrese contradictorii emise de instituţia sa

Recepţia pieţei a fost amânată până când se va obţine avizul pentru amplasarea WC-ului lângă clădirea monument Galeria „Rudolf Schweitzer-Cumpăna”

Legat de alte modificări făcute față de DALI, Cocea a menționat că nu s-a executat partea dinspre Filarmonică. „Piața Primăriei continua până în fața Filarmonicii, după colț, cu același tip de dalaj. Proiectul la stadiul DALI propunea și amplasarea unei arcade, relativ interesante, care să marcheze Filarmonica. Nici asta nu s-a realizat, pentru că au descoperit că lucrările vechi la Filarmonică erau finanțate din bani europeni și nu pot să schimbe aspectul și destinația o anumită perioadă de timp și au lăsat-o așa cum era.” Primăria a trimis un comunicat în ziua în care a fost deschisă piața pentru cetățeni, 12 martie, în care menționa doar una dintre modificări, nimic despre schimbarea poziției toaletei.
„În prima etapă a recepției nu au fost obiecțiuni consemnate în procesul-verbal. Direcția Culte și Monumente a avut o singură observație: din motive obiective (lucrări executate pe fonduri europene în zona clădirii Filarmonicii, aflate încă în garanție, asupra cărora nu se poate interveni), nu a fost executat portalul de la intrarea în clădirea Filarmonicii, pentru acesta întocmindu-se notă de renunțare și dispoziție de șantier”.
Până la urmă, din perspectiva directorului de la Cultură, cea mai importantă modificare este schimbarea poziției grupului sanitar, care era proiectat inițial în jurul grupului statuar Mircea Cel Bătrân, în apropierea parcării pentru mașinile de la teatru. Această modificare va fi analizată de Direcția pentru Cultură Argeș, iar Primăria are termen 90 de zile să obțină acest aviz. „Conform legii, are un termen de obținere, pentru că recepția a fost sistată și se va termina în momentul în care vor obține și acest aviz din partea Direcției pentru Cultură”, a mai spus Cristian Cocea.