Dezbaterea candidaţilor pentru Primăria Piteşti. Cine a punctat şi cine a clacat

Am fost la dezbaterea cu 7 dintre candidații la Primăria Pitești, organizată de Uniunea Ziariștilor Profesioniști în parteneriat cu cele două univesități din municipiu, cea de stat și cea privată, ”Constantin Brâncoveanu”. Vizual vorbind, prima impresie a fost de schimbare de gardă, de candidați din new și middle generation. În orice caz, niciunul dintre ei n-a mai fost primar sau măcar candidat la această funcție. Iar lucrul ăsta e salutar pentru moralul nostru de piteșteni trăitori într-un oraș pe care-l vrem să-și depășească nenorocita de condiție de metropolă a pavelelor roz și cu un centru civic termopanat de la un capăt la altul. Sau de târg al puținelor situri urbane, și alea pupate cinic de lama buldozerelor ce fac pârtie pentru blocurile unor imobiliari tot mai lacomi.
Fără supărare, însă dezbaterea mi s-a părut dominată de Cristian Gentea, care a fost cel mai echilibrat la toate capitolele: prestanță, retorică, proiecte și prezentarea lor. Și am remarcat asta și din mimica și gestica celor doi rectori, Dumitru Chirleșan și Ovidiu Puiu, precum și din atenția acordată prestației sale de către directorul general de la Dacia, Cristophe Dridi. De altfel, candidatul PSD s-a și întreținut la final, într-o engleză impecabilă, cu șeful uzinei Dacia. Așa, ca între doi vecini care se respectă, știut fiind că și Gentea este director general la Mioveni, însă pe platforma nucleară. În orice caz, Cristian Gentea se anunță office ca primar și încăpățânat de gospodar. De departe, ideea cu zona de promenadă, amenajată de o parte și de alta a râului Argeș încă din timpul primului său mandat, va prinde foarte bine la piteștenii care nu prea mai au unde ieși din bucătărie și care s-au săturat și de KFC-ul de la mall. Atât despre Gentea.
Sorin Apostoliceanu de la PNL nu mi s-a părut în largul său la dezbatere. Las la o parte că la început nu i-a funcționat prea bine nici microfonul, ba a mai și citit de pe o foaie. E adevărat că nu are calități de retor și nici timbru vocal ca al lui Ionuț Moșteanu de la USR. Probabil că și consultanții politici, aduși de liberali de la București, l-au sfătuit să nu riște și mai bine să citească ceva prestabilit. Părerea mea e că a greșit mergând exclusiv pe mâna consultanților și pe clișeele unor administrații pretinse de succes din Ardeal, livrate de aceștia. Să fim serioși, trăim totuși în Pitesti, nu la Oradea sau Cluj! Nu vreau să par obtuz, înțeleg și ce s-a făcut bun în orașele din Ardeal, însă din cauza acestui tip de discurs, împănat excesiv cu clișee din manualul consultantului politic plătit cu bani mulți, Sorin Apostoliceanu mi s-a părut artificial. Deși are câteva idei și a dovedit o prestație mult mai bună către final, la sesiunea de întrebări venite de la invitați, atunci când a vorbit liber și mai ales din ce știe. Adică din experiența lui de vice la primărie.
În ceea ce-l privește pe Ionuț Moșteanu de la USR, lucrurile îmi sunt limpezi: e inteligent, corporatist, tupeist. Omul e un maestru al omletei, amestecă brandingul cu politica și viceversa. E o mașină de retorică, îți poate vinde cu succes, în același minut, dero și fum. N-are o empatie deosebită pentru piteșteni, pentru el Piteștiul nu e decât o trambulină de unde să sară cât mai sus la București, fie în Parlament, fie la Guvern. E un redutabil candidat de nișă, însă de luat în calcul pentru viitor.
Avocatul Liviu Stancu de la Pro România e mai mult un retor de ceainărie și un causeur de manual. Simpatic, dar cam prețios pentru gusturile mele și ale foarte multor piteșteni. Nu-l văd punându-și cizmele la 7 dimineața ca să meargă să inspecteze vreun șantier sau vreo gură de canal. Nu spun că ăsta e idealul în administrație, vreau doar să remarc palida sa disponibilitate la efort comunitar. Chiar nu știu de ce ar vrea să-și schimbe viața un om care trăiește flu-flu, ca un adevărat boem și boier al lenei. Fiindcă una este să impresionezi doamnele pe la serate sau cenacluri literare și alta e administrația în ghetoul din Războieni.
În ceea ce-l privește pe Cătălin Gherzan de la ecologiști, băietul acesta cu bicepșii tatuați, sprâncenele pensate și aer pueril, a fost cel mai slab dintre cei șapte candidați. A fost totalmente depășit de nivelul dezbaterii, părea că se sufocă și că are nevoie de un colac de salvare. A avut idei puține, nici măcar fixe. Iar cea mai bună dovadă că de la un punct încolo al dezbaterii a clacat lamentabil e că a început să repete papagalicește proiectele contracandidaților, dându-le tuturor dreptate. Cam impostor personajul, ține cu tot dinadinsul să ne învețe fotosinteza și ecologia, însă sfârșește prin a se face de râs. Probabil că nu îi pasă, fiindcă nici nu își dă seama.
Cu tot respectul, despre ceilalți doi candidați, Ionuț Zidaru de la ALDE și Cristian Popescu de la PPUSL, n-am să zic nimic. Pentru că nici nu mi-au spus nimic.
Mai există un candidat la Primăria Pitești, Dănuț Dinu din partea PMP, dar care a ales să nu participe la dezbatere. Nici despre el, absolut nimic.