Jurnalul de Arges
  • Prima pagină
  • Actualitate
  • Politica si Administratie
  • Dezvaluiri
  • Economie
  • Opinii
  • Cultura
  • Sport
  • PRINT
    • Culise
    • Jurnalul Universitar
    • Omul saptamanii
    • Blitz
    • Caricaturi
    • Arhiva PDF
No Result
View All Result
  • Prima pagină
  • Actualitate
  • Politica si Administratie
  • Dezvaluiri
  • Economie
  • Opinii
  • Cultura
  • Sport
  • PRINT
    • Culise
    • Jurnalul Universitar
    • Omul saptamanii
    • Blitz
    • Caricaturi
    • Arhiva PDF
No Result
View All Result
Jurnalul de Arges

Ultimele știri

Vezi câte reacții adverse. Aproape 400.000 de vaccinări anti Covid la nivel național 1

Vezi câte reacții adverse. Aproape 400.000 de vaccinări anti Covid la nivel național

10 ore ago
Health workers give COVID-19 tests to people who work at the Central Supply of Agricultural products, the largest food market in Brasilia, Brazil, Monday, Aug. 24, 2020. (AP Photo/Eraldo Peres)

Din cauza altor cazuri cu noua tulpină SARS CoV-2, amânarea deciziilor de relaxare la București

10 ore ago
Cu 128.048 vizualizări și 116.503 vizitatori unici într-o singură zi, nou record de audiență pentru site-ul jurnaldearges.ro 2

Cu 128.048 vizualizări și 116.503 vizitatori unici într-o singură zi, nou record de audiență pentru site-ul jurnaldearges.ro

10 ore ago
Slujbă Te Deum la Capela Florica și la Golești de Ziua Unirii Principatelor 3

Slujbă Te Deum la Capela Florica și la Golești de Ziua Unirii Principatelor

13 ore ago

Categorii

  • Actualitate
  • Bani europeni
  • Blitz
  • Caricaturi
  • Culise
  • Cultura
  • Dezvaluiri
  • Economie
  • Home
  • Jurnalul Universitar
  • Omul saptamanii
  • Opinii
  • Politica si Administratie
  • Sport
  • Turism

Deşteaptă-te române!

Deşteaptă-te române! 4
byJurnal de Arges
7 ani ago
in Opinii

Deşteaptă-te române! 5Mai avem. Mai avem. Mai avem un imn național și un drapel…
Roșu, galben și ablastru flutură steagul peste țară, din hotar în hotar. Peste țara cât a mai rămas din ea. Cât n-a fost încă vândută, înstrăinată, chiar între granițele ei.
„Deșteaptă-te române!” s-a cântat pentru prima dată în parcul Zăvoi din Râmnicu-Vâlcea. Bucurie. Entuziasm. Extaz. Speranță. Clipa când s-au deschis porțile spre neuitare și pentru poetul, altfel modest în literatură, dar cu inima mare, ardeleanul Andrei Mureșanu. Și Anton Pann. „Cel isteț ca un proverb!”… Îl mai cântăm, mai mult îl îngânăm o dată pe an, la aniversare și la evenimente ocazionale, cum ar fi întrecerile sportive cu ai noștri pe podium.
„Deșteaptă-te române! Din somnul cel de moarte!” Din agonie. Din amorțeală. Din amețeală. Din zăpăceală. Din rătuteală. Freacă-ți cu pumnii ochii. Crapă pleoapele. Șterge-ți urdorile. Dă cu apă rece și vezi ce se petrece. Privește și te dumirește. Mai avem, mai avem, mai avem o ieșire la mare, porturi, platformă continentală. Dar nave? Unde sunt petroliferele, unde pescadoarele, unde navele transportoare de cherestea, de ciment, de animale, de cereale, de tot felul de mărfuri? Cum de a putut să dispară fără urmă una dintre cele mai mari flote comerciale din lume? România Mare. Mai are încă hotare. Vameși. Grăniceri. Polițiști de frontieră. Fâșie neutră. Puncte de control. Dar petrol?
Căscai. Dormeai. Visai. Habar nu aveai. Ți se fura. Ți se vindea. De sub pernă. De sub saltea. Aurul negru. Mai de folos decât cel din lingouri care stă stocat, ștampilat, încuiat. Aurul negru, sângele care circulă prin toate venele civilizației. Automobile, locomotive, vapoare, avioane, fel de fel de motoare. Ar rămâne fără el înțepenite ca niște gâze țintuite în insectar. Benzină, motorină, combustibil pentru reactoare, asfalt, păcură, parafină, polietilenă, alcool, materiale plastice, fire de țesut, piele artificială pentru încălțăminte, medicamente. Zăcăminte de țiței, sonde, rețele de conducte, câmpuri petrolifere, rafinării, instalații de prelucrare, laboratoare, rezervoare… Peste care flutura steagul românesc, dar au alt stăpân. Care face ce vrea în țara ta. Închide și lichidează unități de producție, demontează și taie instalații și echipamente, le trimite la fier vechi, dă oamenii afară, ne vinde, dacă vrea, nouă, produsele din țițeiul nostru, la prețurile pe care le decide, expediază beneficiile în afară. Unde sunt vestiții schelari români care construiau turnuri de sonde elegante, durabile și fiabile? Unde sunt sudorii de mare adâncime care forau pe dealuri, în văi, în smârcuri, pe dune, sub apa mării? Unde utilajele petrolifere cunoscute în întreaga lume? Cu ce ne-am ales din această privatizare a secolului?
Mai avem, nu mai avem o bancă comercială, o bancă de comerț exterior, o bancă de dezvoltare, o bancă națională funcțională, o bancă agricolă, care realizau venituri cu cheltuieli minime. Nu consumă materie primă, energie, forță de muncă cine știe ce. Ghișee, funcționari, directori, femei de serviciu, aparate de numărat, seifuri, pază, lumină de la bec, căldură din calorifer, contribuție intelectuală, uniforme, formulare și cam atât. Adevărate mașini de bani. Găinile economice naționale cu ouă de aur… Până și CEC-ul, casa de economii a oamenilor cu venituri mici, s-a privatizat. Deșteaptă-te române!
Mai aveam mine și depozite de aur adevărat, de argint și de cupru. N-a lipsit mult să fie vândute. Nu se știe ce soartă le așteaptă.
Și un fund de mare. Concesionat imediat ce s-a câștigat procesul de la Haga. Și niște posibile gaze de șist. Care se pare că au și fost arvunite…
Mai avem teritoriul. Pământul dintre granițe. Flutură tricolorul peste el. „Când patria ne cheamă sub drapel, toți copiii ei sunt datori să alerge, să-l apere, să moară pentru el!” De ce nu? Mai alergăm și prin Balcani, și prin Irak, şi prin Afganistan, ne întoarcem în țară în sicriul înfășurat în drapel. Mai avem discursuri despre pământul strămoșesc, apărat de generații după generații, de năvălitori, de cotropitori, de invadatori. Îmbibat cu sânge, presărat cu morminte. Dar iată că chiar în aceste zile un personaj de la putere clama că am întârziat prea mult votarea legii de vânzare a pământului către cetățenii străini și cerea să urgentăm această operație. Motivația? Datoria de reciprocitate. Românii au și început să cumpere terenuri, construcții, hoteluri, plantații, proprietăți industriale, insule, debarcadere pe alte continente. Plesnesc declarațiile de avere, cele la vedere. Mulți magnați și moguli stau cu un picior în țară și altul pe afară. Ce îi mai leagă pe ei de pământul străbun în afară de afaceri?
Mai avem o inimă în piept. Bolnavă. Nu e de vânzare. Nici cumpărători nu se arată. Mi-a fost dat să aud cele mai josnice cuvinte „Mi-e rușine că sunt român!”.
Deșteaptă-te române. Freacă-te cu pumnii la ochi. Cască-i mari cât cepele. Scarpină-te în ceafă. Nu e glumă. Dacă merge tot așa, poți să ajungi să calci pe pământ străin în țara ta.
Să rămânem numai cu prăjina de la drapel! Și cu versuri de la imn: deșteaptă-te, deșteaptă-te.

(Prof. Marin Ioniţă)

Distribuie!

Abonează-te la newsletter!

Trimitem un newsletter pe zi, dimineața, cu știrile din ziua anterioară.

* indicates required


Related Posts

Doamne fereşte să ai nevoie de un instalator! Mulţumim Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu, Klaus Iohannis! 6
Actualitate

Doamne fereşte să ai nevoie de un instalator! Mulţumim Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu, Klaus Iohannis!

21/01/2021 - 13:26
Lecția de drept. Regimul matrimonial și convenția matrimonială 7
Actualitate

Lecția de drept. Regimul matrimonial și convenția matrimonială

21/01/2021 - 13:07
01 cornel carp
Actualitate

Lecţia de istorie. Despre Mica Unire, în vremuri de pandemie

21/01/2021 - 13:07
Cei mai frumoşi ani sunt cei ce vor veni... 8
Actualitate

Cei mai frumoşi ani sunt cei ce vor veni…

14/01/2021 - 13:16

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sunt de acord cu Politica de confidentialitate.


Loading RSS Feed

Next Post
Irina Loghin a cântat gratis pentru a-i salva viaţa lui Cosmin 9

Irina Loghin a cântat gratis pentru a-i salva viaţa lui Cosmin

  • Contact
  • Confidențialitate
  • Cookies

Redacție

  • Redactor șef: Gabriel Grigore;
  • Manager: Cristian Vasile;
  • Director economic: Claudia Sima;
  • Secretar general de redacţie: Alina Crângeanu;
  • Senior editor: prof. dr. Cornel Carp, avocat Maria Cristina Leţu, doctor în Drept;
  • Redacţia: Marius Ionel, Cornel Drăghici, Cătălin Ion Butoiu, Mari Tudor, Izabela Moiceanu, Marian Staicu, Cristina Simion;
  • Corectură: Corina Grigore;
  • Grafică: Bogdan Pintilie;
  • DTP și procesare imagine: Cristian Radu.

Contact:

  • e-mail: jurnaldearges@gmail.com
  • Tel: 0248.221774
  • Fax Contabilitate: 0248.223271

 

TRAFIC

© 2020 Jurnal de Argeș - partener în rețeaua PressHub.

No Result
View All Result
  • Prima pagină
  • Actualitate
  • Politica si Administratie
  • Dezvaluiri
  • Economie
  • Opinii
  • Cultura
  • Sport
  • PRINT
    • Culise
    • Jurnalul Universitar
    • Omul saptamanii
    • Blitz
    • Caricaturi
    • Arhiva PDF

© 2020 Jurnal de Argeș - partener în rețeaua PressHub.