# Samsarul de la Camera de Comerţ şi complicii săi tremură serios # Mihai Rotaru (foto) este cel care a cumpărat de la Ion Căpățână, în 13 octombrie 2008, cu circa 300.000 euro, drepturile litigioase ale CCI Argeș pentru un teren de 1412 mp în centrul Piteștiului, drepturi pentru care a obținut, după doar 24 de ore, o despăgubire de 3,2 milioane de euro de la ANRP # Un an mai târziu, același samsar a înregistrat un adevărat record în materie de retrocedare în Argeș: în noiembrie 2009 a cumpărat drepturile litigioase ale unui teren de 6 ha în Pitești pentru 750.000 de euro, profitul său fiind unul incredibil după despăgubirea primită de la ANRP: aproximativ 25 de milioane de dolari.
Un raport întocmit de Corpul de Control al premierului Ponta a confirmat încă o dată gravele nereguli care au avut loc la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) în perioada 2008-2011: au fost rezolvate cu prioritate dosare cesionate prin clasarea nejustificată drept cazuri excepţionale, au fost numiţi discreţionar evaluatorii şi s-au făcut supraevaluări ale imobilelor şi cu 30 milioane de lei. Ceea ce ne interesează e că cele mai mari despăgubiri acordate unor cesionari clasaţi drept cazuri excepţionale au fost încasate de o grupare care a dat două tunuri majore la Pitești și despre care Jurnalul de Argeș a scris în premieră. E vorba de gruparea formată din omul de afaceri Mihai Rotaru (109 mil. lei), din soţia sa Irina Nisiparu (48 mil. lei) – implicată și în dosarul retrocedării de la Camera de Comerț și Industrie Argeș- şi din Diana Le Bomin, sora lui Mihai Rotaru (42,7 mil. Lei). Potrivit raportului care a verificat punerea în aplicare a Legii 10/2001, Corpul de Control al premierului va trimite raportul la Direcţia Naţională Anticorupţie pentru valorificarea rezultatelor controlului în cadrul cercetărilor ce se efectuează în cauza penală nr. 393/P/2013, disjunsă din dosarul Alinei Bica. Cea mai mare despăgubire ce face obiectul raportului Guvernului a fost obținută la Pitești, în 2009, de către Mihai Rotaru, același samsar care, în 2008, obținuse 3,2 milioane de euro de la ANRP pentru un teren al Camerei de Comerț Argeș, teren pentru care cumpărase drepturile litigioase cu doar 300.000 de euro.
Primul tun dat de Rotaru, cu complicitatea lui Ion Căpățână
Pe 13 octombrie 2008, Camera de Comerț Argeș, prin semnătura directorului executiv Ion Căpățână, vindea drepturile litigioase pentru un teren din Pitești, în suprafață de 1412 mp, unei anume Irina Nisiparu, domiciliată în comuna Răzvad, județul Dâmbovița, contra sumei de 1,2 milioane lei. Peste numai 24 de ore, pe 14 octombrie 2008, aceeași Irina Nisiparu obținea – prin mandatarul său… Mihai Rotaru (cel care i-a devenit ulterior soț) pentru drepturile cesionate de către CCI despăgubiri uriașe de la ANRP, în valoare de 11,9 milioane lei (aproape 3,2 milioane euro).
Tunul al doilea, concluzie oficială: „Valoarea terenului a fost supraevaluată, s-au acordat despăgubiri mult peste valoarea de piață reală”
Cea de-a doua despăgubire pe care a obținut-o, la nici doi ani după cea pentru terenul CCI Argeș, și pentru care Mihai Rotaru a intrat în vizorul DNA, este una cu adevărat colosală. Pe 27 noiembrie 2009, Rotaru cumpăra cu 750.000 de euro de la o anume Neațu Viorica Vana drepturile litigioase pentru un teren de 61.857 mp și o construcție cu subsol, parter și etaj în suprafață de 185 mp, ambele situate în Pitești, pe strada Câmpineanu. Pe 17 iunie 2010, ANRP emitea decizia de despăgubire pentru o sumă incredibilă: 108.932.000 lei, adică aproape 25 de milioane de dolari. Despăgubirea efectivă a fost acordată pe 3 august 2010. O despăgubire acordată dubios de rapid și la o valoare mult ”umflată”, așa cum reiese și din raportul Curții de Conturi, din care cităm „potrivit Raportului de evaluare încheiat la data de 12 mai 2010 de către evaluatorul atestat ANEVAR Negurici Sergiu, valoarea de piață estimată pentru imobilul notificat de Neațu Viorica Vana, compus din teren în suprafață totală de 61.857 mp și construcție existentă cu suprafața construită de 185 mp, în scopul stabilirii de măsuri reparatorii în echivalent, a fost de 108.932.000 lei, dintre care construcții 432.000 lei și teren 108.500.000 lei. Rezultă că la data de 12 mai 2010, 1 mp teren a fost evaluat la valoarea de 1.754 lei/mp respectiv 420 euro/mp. Această evaluare, din anul 2010, s-a făcut în condițiile în care la dosarul de retrocedare exista o evaluare din anul 2008, a unui expert evaluator din municipiul Pitești, care avea ca obiect o suprafață de teren din exact același lot/teren care făcea parte şi subiectul cererii de despăgubire, valoarea evaluată fiind de 315 lei/mp, respectiv 82 euro/mp, așa cum reiese și din alt raport al Curții de Conturi din 2012. Având în vedere cele constatate și ținând cont că în anul 2010 criza economico-financiară mondială afectase foarte mult piața imobiliară din România, iar prețurile terenurilor și construcțiilor înregistrau reduceri semnificative, echipa de control apreciază că valoarea terenului în suprafață de 61.857 mp la 12.05.2010 a fost supraevaluată și astfel s-au acordat despăgubiri mult peste valoarea de piață reală la acel moment.”
De altfel, așa cum se vede clar și în ghidul privind valorile orientative ale proprietăților imobiliare utilizate de către Uniunea Națională a Notarilor Publici, prețul per metru pătrat în zona străzii Câmpineanu în mai 2010 era de maximum 143 de euro. Altfel spus, evaluatorul – desemnat de către ANRP (care fără îndoială nu a fost străină de acest ”tun”) – a mărit artificial prețul de trei ori.
Practic, bugetul de stat a fost prejudiciat prin plata contravalorii unei despăgubiri mult peste valoarea reală de piață a proprietății imobiliare evaluate.
Denis Grigorescu
