# Şeful poliţiei argeşene, Dan Nicolae, iese la atac # Comandantul IPJ Argeș dezvăluie că persoane din Inspectorat care se ocupă numai cu afaceri și cu protecția unor oameni de afaceri vor să îl vadă plecat din funcție. În emisiunea „Exces de putere” de săptămâna trecută, difuzată pe Antena 3, a apărut și numele inspectorului-șef al IPJ Argeș, Dan Nicolae, al cărui nume a fost legat de cel al procurorului-șef Călin Nistor de la DNA-Pitești, recent delegat la conducerea structurii naționale anticorupție. Mai exact, unul dintre invitații din platou, avocata Ingrid Alexandrescu, a invocat o relație de prietenie între șeful poliției argeșene și șeful procurorilor anticorupție, lăsând să se înțeleagă că Dan Nicolae ar fi susținut de către Călin Nistor și SRI la conducerea IPJ Argeș. Din curiozitate profesională, l-am căutat pe comisarul șef Dan Nicolae și l-am întrebat direct al cui om e: al SRI-ului sau al DNA-ului? A ieșit un interviu deosebit de provocator, pe care vă invit să-l citiți în continuare.
# Domnule inspector-șef, la Antena 3 s-a spus că ați fi prieten cu procurorul șef Călin Nistor de la DNA și că acesta ar fi motivul menținerii dvs la comanda IPJ Argeș. Cum comentați?
– Nu, s-a spus în felul următor. Că în ziarul Jurnalul de Argeș s-a scris anul trecut, sau nu știu exact când, că eu am fost menținut în funcție cu ajutorul Parchetului General, SRI-ului și nu mai știu ce. Am văzut și eu articolul ăla. Și, într-adevăr, din câte îmi amintesc, am stat de vorbă cu dl Gabi Grigore, dar în niciun caz nu i-am spus că pentru asta aș fi fost menținut în funcție, pentru că ăsta e un neadevăr. A fost exclusiv analiza dânsului și s-a referit, probabil, la legăturile instituționale pe care le-am avut, ca polițist, cu DNA și SRI prin prisma dosarelor lucrate împreună.
# Cine este această doamnă Alexandrescu?
– Avocata Alexandrescu. Ce s-a întâmplat? În perioada 16 ianuarie-21 ianuarie a.c. eu am fost în concediu. Chiar am făcut un tratament atunci, la Spitalul Județean, cu problema mea, cu coloana. Pe data de 17 ianuarie a fost o intervenție la 112, cu o persoană din Giurgiu, cu o mașină. Acolo au fost nemulțumiți și o parte, și cealaltă. O persoană de acolo, din Giurgiu, a venit aici, la Inspectorat, revoltată că polițiștii nu i-au făcut dreptate. A venit să-i reclame la conducerea inspectoratului pe polițiștii care au intervenit la evenimentul respectiv. Aici s-a întâlnit cu un ofițer cu funcție de execuție, un inspector principal, care lucrează la serviciul de Ordine Publică și răspunde de mediul rural. Când a ieșit polițistul nostru din clădire, pe cetățeanul acesta, care era revoltat și vorbea pe un ton ridicat, polițistul l-a întrebat ce s-a întâmplat. „Păi, uite, polițiștii de-acolo n-au intervenit, n-au luat măsuri…”, a spus acesta. Atunci polițistul l-a sunat pe șeful de secție, care și el era în concediu, dar de odihnă, și i-a spus: „Vezi că aici, la inspectorat, s-a prezentat un cetățean care reclamă polițiștii. Ia măsuri acolo, că uite, vrea să ajungă să reclame la conducerea inspectoratului”. Șeful de secție, deși era în concediu, și-a sunat colegii, subordonații, și le-a spus: „Băi, ce-ați făcut? Uite, s-a dus unul să reclame la județ că n-ați intervenit ca lumea”. Și s-a dus un alt echipaj, de la secția de poliție Leordeni. Timp în care acolo a apărut avocata Alexandrescu cu PRO TV-ul. Pe scurt, asta e speța. Eu am venit la serviciu pe data de 21, lunea. În ziua aceea, luni, a venit șefa serviciului Cabinet la mine cu o petiție, ce fusese depusă la Poliția Topoloveni, dar Poliția Topoloveni o înaintase spre competentă soluționare la IPJ Argeș, pentru că erau reclamați polițiști. Mi-a arătat reclamația, avea câteva pagini… La un moment dat am citit pe la mijlocul primei pagini: „reclam pe cms. șef Nicolae pentru trafic de influență”, încă un ofițer pentru trafic de influență, mai mulți polițiști. Am verificat din start competența, pentru că Ordonanța 43 din 2002 privind funcționarea DNA plus Legea 78/2000 spun foarte clar: în cazul infracțiunilor de corupție, urmărirea penală proprie o fac, conform art. 22 din Legea 78/2000, procurorii de la DNA. Având în vedere calitatea persoanei, deci ofițer de poliție, obligatoriu urmărirea penală se efectuează de către procurori din cadrul DNA. Ce am scris? Am pus data și am scris: „Serviciul Cabinet – se înaintează la DNA-ST Pitești spre competentă soluționare. Răspuns petentului. Termen 5 zile. Cf art. 6 indice 1 din OG 27/2002.”
„Cineva din interiorul instituției o alimentează pe doamna avocat Alexandrescu”
# Ce fapte vă impută, de fapt, doamna avocat Alexandrescu?
– Că aș fi primit un telefon de la un procuror DIICOT din Giurgiu, în urma căruia l-am primit pe un așa-zis interlop, un cetăţean, în audiență și că eu am dat telefon la polițiști să facă presiuni asupra unui mecanic, ca să-i repare cetățeanului din Giurgiu mașina gratis. Cum să primesc eu telefon, dacă eu eram în concediu? Aaa, puteam să primesc telefon pe mobil. Să presupunem asta. Dar acolo se spunea că a fost primit acel cetățean în audiență. Păi eu fac audiențe acasă? Și, în plus, eu eram la spital, făceam un tratament timp de 4 ore pe zi. Dar de atunci au început să curgă zeci de reclamații. Pentru orice. Împotriva mea. Pentru abuz în serviciu, pentru favorizare, pentru tot felul… În momentul în care reclamația aceasta a doamnei Alexandrescu a ajuns la DNA Pitești, repet, trimisă chiar de mine, doamna în cauză s-a dus la DNA Pitești și a făcut o cerere de recuzare a procurorilor de aici, cred eu…, fiindcă dosarul a ajuns la București. Pe motivul că procurorul Nistor ar fi lucrat cu mine. Doamna avocat a făcut afirmația că dosarul se află acum la București, la DNA București. Or, noi îl trimisesem aici, la DNA Pitești. Asta înseamnă că i-a recuzat pe procurorii de aici, pe relația că, vezi Doamne, eu sunt prieten cu procurorul-șef Călin Nistor.
# De unde credeți că vi se trag toate aceste reclamații în cascadă?
– Vă spun care e părerea mea, personală. Cineva din interiorul instituției o tot alimentează pe doamna avocat Alexandrescu, pentru că se încearcă și asupra mea crearea unui caz de imagine negativă, în genul celui de la IPJ Olt. Adică, ia uite ce scandal e acolo, la Argeș, au scăpat lucrurile de sub control…
# Și de ce credeți că respectiva persoană face așa ceva?
– De ce? Vă spun eu de ce. Ce s-a întâmplat în anul 2010? Județul Argeș a fost județ evaluat Schengen. Ce se discută acum de Schengen? Că am îndeplinit toate condiționalitățile tehnice. Am fost evaluați noi, IPJ Argeș, Iașiul și o parte din București, câteva secții. Credeți că a fost ușor examenul acesta? Vă spun că a fost unul din examenele vieții pe care l-am dat eu și colegii mei din Inspectorat. La preevaluare, în 2010, au venit 12 experți din 12 țări ale UE. Și consilierul german al ministrului Administrației și Internelor de atunci mi-a spus: „Domnule inspector-șef, dacă vă prezentați și la vizita de evaluare finală la fel, cu siguranță trecem cu succes examenul ăsta.” Pentru asta, noi, polițiștii de la IPJ Argeș, am muncit zi și noapte și am fost felicitați. Uitați-vă la draftul din raportul de țară cu competențele pe partea de anticorupție ale DGA-ului. O să vedeți ce scrie acolo. „Un caz foarte mare adus în fața justiției în 2008. Argeș.” E vorba de celebrul dosar cu permisele auto. Apoi, în 2004, alt caz rezolvat, acela când a fost reținut Ion Barbu, zis Chiorul, în dosarul asasinului în serie Iulian Țigănilă din Ungheni. Alberto Intini, șeful de la Squadra Mobile din Roma, a făcut referire la deosebita colaborare, în premieră, dintre structura pe care o conduce și poliția argeșeană. Au scris despre această captură, la vremea aceea, cele mai importante publicații italiene, Corriere de la Sera, Il Messagero. Atunci am fost avansat comisar șef la excepțional, iar poliția română, nu neapărat eu, a primit recunoaștere internă și externă.
„Există un segment în Poliție care s-a ocupat numai de afaceri, numai de a proteja oameni de afaceri, numai de a-și obține avuții importante”
# Și totuși, cine e persoana din IPJ Argeș care vă poartă sâmbetele?
– Eu știu cu siguranță cine e. Și știți de ce se întâmplă lucrul acesta? Pentru că am început să deranjez pe funcția asta.
# Prin urmare, știți cine este acea persoană.
– Da. Și o să-i vedeți în curând pe acei oameni, pentru că sunt un grup. Știți care este adevărul și de ce am ajuns să deranjez? Pentru că n-am făcut horă cu infractorii. Noi, și mă refer la echipa pe care am format-o, ne-am făcut datoria corect cât am fost aici. Ați văzut și polițiști care au fost luați pentru fapte de corupție, și polițiști trimiși în judecată. Deci am încercat să ne facem curățenie și în interiorul instituției.
# V-ați gândit că tocmai prin faptul că ați avut rezultate remarcabile, în dosare foarte importante, ați stricat socotelile unor persoane și grupuri de interese, atât din inspectorat, cât și din afara lui?
– Eu pun problema în felul următor: domne, de fapt ce ne dorim de la Poliție? Vrem să avem polițiști corecți și care să scoată economia subterană la suprafață, astfel încât toți, sănătatea, învățământul, poliția să aibă bani, să aducem cât mai mulți bani la buget? Aici e problema de esență. Trebuie să ne hotărâm odată pentru totdeauna ce vrem de la poliție. Eu nu am venit aici politic, ci profesional. Eu nu sunt politician, eu sunt polițist. Și tot polițist am fost când s-au schimbat o grămadă de guverne. Politicul încearcă întotdeauna să influențeze, e adevărat. Chiar dvs, cei de la Jurnalul, scriați anul trecut pe vremea asta despre presiuni de la nu știu ce partid, pe care eu nu le-am băgat în seamă și mi-am văzut de treabă.
# Întrebarea e dacă toți polițiștii sunt ca dvs și își văd de treabă.
– În marea majoritate, polițiștii noștri din Argeș sunt cinstiți, corecți și-și fac treaba cu profesionalism. Din păcate, există și un segment care s-a ocupat numai de afaceri, numai de a proteja anumiți oameni de afaceri, numai de a-și obține pentru ei avuții importante. Uitați-vă în declarațiile de avere ale unor polițiști, că sunt postate pe site-ul ISJ. Și o să vedeți, dacă analizați cu atenție, că unii, dintr-un salariu de polițist, au făcut palate, societăți comerciale, apartamente, terenuri, vile, mașini. Iar eu, în 21 de ani de activitate, n-am reușit să-mi cumpăr decât un apartament cu 2 camere, la care plătesc rate la bancă, și o mașină Dacia Logan. Asta în condițiile în care am avut un salariu destul de bun pe unde am lucrat, iar la Serviciul Omoruri am beneficiat și de un spor foarte important. Și la DGA, pentru că am fost șeful serviciului din Argeș, am avut salariu mare și tot n-am reușit să-mi fac palat. Și atunci, e normal ca anumite persoane din inspectorat, dacă le pui la muncă și le ceri performanță, să dorească schimbarea mea…
# În concluzie, sunt colegi din inspectorat care vă vor mutat mai repede din Argeș, chiar și promovat undeva pe la București, numai să scape de dvs?
– Da, sunt. Hai să analizăm și cine ar fi acele persoane, fără să le nominalizăm, pentru că oricum sunt cunoscute. Ce le-am cerut eu? Performanță. Nu le-am cerut nimic altceva. Nu le-am cerut să vină să-mi tundă iarba, să vină cu firma de construcții și să-mi mai construiască un etaj la vilă, sau să meargă în Germania și să-mi schimbe mașina, că are 30.000 de km și eu nu pot să țin, la obrazul meu, mașină sub… Nu, eu le-am cerut respectivilor muncă. Cum și mie, șeful IGP sau ministrul de interne îmi cer performanță. Asta le-am cerut și eu lor. Nimic în plus și nimic în minus. Pentru că altfel cetățeanul e nemulțumit și are tot dreptul să fie nemulțumit.
Adriana Gândilă
