Astăzi, judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție l-au condamnat pe deputatul social-democrat argeşean Cătălin Rădulescu la 1 an și 6 luni de închisoare cu suspendare pentru pentru săvârşirea infracţiunii de efectuare de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia de parlamentar și un an de închisoare cu suspendare pentru infracțiunea de dare de mită. Se va executa pedeapsa cea mai mare de 1 an și 6 luni de închisoare cu suspendare, iar magistrații au decis să dispună suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate pe durata unui termen de încercare de 4 ani. În această perioadă Cătălin Rădulescu are mai multe obligații: să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Argeş conform programului stabilit de acesta; să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea; să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă. Decizia nu este definitivă. Iată mai jos integral motivarea judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie: „În baza art.12 lit.a din Legea nr.78/2000 cu aplic. art.5 Cod penal, condamnă pe inculpatul Rădulescu Cătălin Marian (cu date de stare civilă), la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de efectuare de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia. În baza art.255 Cod penal(1969) rap. la art.6 din Legea nr.78/2000, cu aplic. art.5 Cod penal condamnă pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită. În baza art.33 lit.a şi art.34 lit.b Cod penal(1969) contopeşte pedepsele aplicate inculpatului Rădulescu Cătălin Marian, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 1an şi 6 luni închisoare. În baza art.71 alin.2 Cod penal (1969) interzice inculpatului Rădulescu Cătălin Marian exerciţiul drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a, lit.b Cod penal (1969) pe durata executării pedepsei principale. În baza art.861 alin.1 şi 2 Cod penal(1969) dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului Rădulescu Cătălin Marian pe durata unui termen de încercare de 4 ani, stabilit în condiţiile art.862 Cod penal(1969). În baza art.863 Cod penal(1969) dispune ca pe durata termenului de încercare inculpatul Rădulescu Cătălin Marian să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Argeş conform programului stabilit de acesta; b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea; c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă. Atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art.864 Cod penal (1969) privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere. În baza art.71 alin.5 Cod penal (1969) dispune suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare. În baza art.274 alin.1 Cod procedură penală obligă inculpatul la plata sumei de 1.900 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400 lei reprezentând onorariul parţial pentru avocatul din oficiu, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei. Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.”
Concret, procurorii DNA l-au acuzat pe Cătălin Rădulescu că în perioada ianuarie 2013-februarie 2014, pe când era deputat, s-a ocupat de administrarea și controlul firmei Concordia Con. Strade, manifestându-se totodată și ca director general, efectuând operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția sa publică. Altfel spus, anchetatorii au constatat că, deși Rădulescu se retrăsese oficial de la conducerea executivă a societății Concordia, de care se ocupa fratele său, Corneliu, în realitate deputatul a continuat să joace rol de administrator și de director al firmei, semnând documente financiar-contabile și juridice, reprezentând și negociind în numele societății contracte de lucrări de construcții, participări la licitații, efectuând facturări, plăți și garanții bancare etc. Într-un cuvânt, deși trecuse societatea în administrarea fratelui, ca să nu fie acuzat de relații comerciale incompatibile cu funcția de deputat, procurorii anticorupție au constatat, în urma monitorizării activității lui Cătălin Rădulescu, că acesta a condus de la A la Z activitatea Concordia Con. Strade, din care nu s-a retras decât formal. Cel mai incitant pasaj din rechizitoriul DNA este un exemplu dat, menit să dovedească faptul că deputatul Rădulescu a jucat în continuare rol de administrator și director la Concordia Con. Strade, fiind în același timp și parlamentar. Procurorii spun că acesta a negociat și obținut adjudecarea lucrării de asfaltare a parcării magazinului Dedeman din Pitești și a semnat un contract de execuție din partea societății Concordia. Anchetatorii afirmă că în cadrul negocierilor, deputatul i-a promis managerului de proiect al lucrării respective suma de 10.000 lei, pentru ca acesta să nu ridice obiecții asupra calității execuției.
Denis Grigorescu
