# Să revenim la cei 100 km de rețea de apă și canalizare introduși în Ștefănești în ultimul dvs. mandat, proiect rămas în aer după 2016. Câți cetățeni beneficiază de apă și canalizare, adică de cei 100 km deja introduși?
– Este vorba de circa 70% din populația Ștefăneștiului. Urma ca etapa a treia a acestui proiect să cuprindă două zone care au fost la distanță puțin de zona urbană Blocuri, respectiv Enculești, Ploscaru și Golești…
# Iar în ultimii patru ani ei au pierdut fiindcă nu s-a mai continuat acest proiect.
– Da. Gândiți-vă că în Ștefănești, în fiecare an pot să apară 3-4 km de drum nou datorită investițiilor private pe care le fac cetățenii. Acele străduțe ajung la domeniul public. Sunt și investitori care fac ei tot, dar sunt tot mai puțini. Ei își trag mai întâi utilitățile, cum a fost cazul cartierului Brătieni. Și atunci strada poate fi imediat asfaltată și imediat intrată în circuitul public. Însă marea majoritate a investițiilor înseamnă punerea terenurilor de către anumiți cetățeni la dispoziție, parcelarea, fiecare își face casă în regim propriu și atunci el nu are nici apă, nici canalizare, nici gaze, nici nimic. Imediat el vrea, numai că, dacă ne uităm în autorizația de construcție, acolo se specifică faptul că nu are nici aia, nici aia. Acestea sunt străzile în Ștefănești care au rămas fără utilități. Ce e important acum, pentru pasul următor în Ștefănești, este ca acolo unde am introdus cei 100 km de rețea de apă și canalizare, pe toate aceste străzi, trebuie pus un nou covor asfaltic și create pe margine trotuare etc. Nu poți să mergi mai departe decât dacă, pe lângă bugetul local, faci tot ce este posibil să aduci bani extrabugetari, să le spunem așa, prin care înțelegem orice investiții pe Consiliul Județen ori pe Guvernul României ori direct pe diverse programe și proiecte care apar.
# Lucru care nu s-a întâmplat în acești ultimi 4 ani…
– Exact, nu s-a întâmplat nimic.
# Nici măcar de la Consiliul Județean nu au venit fonduri…
– Nu. Pentru că au fost permanent neînțelegeri și conflicte la nivelul conducerii primăriei. Iar județul, și nu doar județul, ci și firmele care vin să investească în Ștefănești au nevoie de un interlocutor credibil și o echipă funcțională la nivelul primăriei și CL. Și vă dau și un exemplu. Uitați-vă că în marea majoritate a localităților sunt la ora actuală în derulare lucrările de cadastrare. La Ștefănești nu s-a prezentat nimeni. Oare de ce? Nu poți să te duci și să nu faci altceva decât să dorești niște investiții care nu au credibilitate. La ultima ședință a Consiliului Local, din 27 de proiecte au trecut doar 10-12. De ce? Păi, nu au trecut acele proiecte în care nu se dorește decât studii de fezabilitate și iar studii de fezabilitate, și încă pe bani foarte mulți. Deci, mai ai câteva luni de mandat, nu știi dacă ieși mai departe primar și angajezi primăria la plată pe niște studii de fezabilitate costisitoare.
# Deci, practic, nu te interesează ce va fi după…
– Da, asta este atitudinea, nu te interesează ce va fi după. În toți cei 16 ani de mandat ai mei niciodată nu m-am grăbit să cheltuiesc până în alegeri sumele alocate pentru investiții, încât eu să fac doar partea de studii de fezabilitate și celălalt, care ar fi venit după mine, să se chinuie cu ce rămâne, indiferent dacă îi convine sau nu.
# Presupun că, la cele 4 mandate din portofoliu, aveți poza de ansamblu a Ștefăneștiului.
– Da, știu fiecare străduță, uliță și ulicioară din Ștefănești.
# Aveți idee ce s-a făcut și ce nu și unde trebuie dezvoltat în continuare?
– Evident. La un moment dat, una dintre problemele unei comunități a fost și încă mai este fondul funciar. Da, la acest capitol cred că sunt oameni care se consideră nemulțumiți în Ștefănești. De ce? Pentru că în conflictul dintre două persoane, chiar și în situația în care ajungi la instanță, instanța îți dă dreptate ție, celuilalt – nu. Acela se consideră nedreptățit. Spune că dacă tu, administrația, îi mai adăugai două cuvinte în plus acolo, în acte, câștiga el. Nu primăria face dreptate în situația asta, dreptatea în statul român o fac instituțiile abilitate. Și atunci, tu, ca primar, le dai documentele către instanță exact așa cum le găsești în arhivele instituției. Restul e treaba lor, nu faci niciun comentariu în plus. Iar pământul din Ștefănești a făcut dintotdeauna obiectul multor probleme, fiind o localitate în imediata apropiere a unui oraș. Valoarea lui a fost întotdeauna destul de mare, însă, dacă vă uitați în ultimii 15-20 de ani, a însemnat și un puternic ajutor de dezvoltare. Cel care a vândut o anumită suprafață, cu banii pe care i-a luat a reușit să-și termine o casă. Uitați-vă în gospodăriile cetățenilor din Ștefănești că la stradă, în fața casei, nu mai există, ca înainte de 1990, ceapă, roșii și alte lucruri. Nu, aproape fiecare gospodărie și-a făcut o grădină, o băncuță, și-a modernizat gospodăria. S-a urbanizat, mai bine spus. Asta înseamnă că cetățeanul a venit în sprijinul tău, ca administrație, și a realizat și partea din interior, urmând ca tu să faci în așa fel încât, când iese în stradă, să vadă același lucru.
# Care ar fi în acest moment moment problema nr. 1 a Ștefăneștiului?
– În luna februarie a.c, s-a făcut, la nivelul Partidului Național Liberal, un sondaj mai amplu pe Ștefănești.
# Am înțeles că ați ieșit pe primul loc.
– Da, nu este un secret, dar voiam să subliniez altceva. Că din respectivul sondaj a reieșit și ce crede cetățeanul că este cel mai important de făcut în Ștefănești. M-a surprins că nu rețeaua de apă și canalizare, nu drumurile, nu amenajarea de trotuare au ocupat primul loc. Primul loc la ora actuală în Ștefănești îl ocupă curățenia. De aici și conflictul permanent care există între executiv, reprezentat de primar, și Consiliul Local. Cred că un pas important pe care trebuie să-l facă Ștefăneștiul pentru acest capitol al curățeniei este să înființeze poliția comunitară. De ce? Fiindcă trebuie respectată curățenia. Prea multe gunoaie se aduc atât de către cetățenii din Ștefănești, cât și de către diverse firme și societăți din oraș.
# Da, am văzut că pe unele terenuri se depozitează gunoiul.
– Da. Dacă vă aduceți aminte, la un moment dat ajunsesem la pasarelă cu un focar, dintr-o dorință bună, aceea că acolo se depozitaseră câteva zeci de rabe de pietriș, după care, ușor-ușor, acestea s-au transformat în groapă de gunoi. Că a venit altul, cu pietriș și puțin gunoi și apoi din ce în ce mai mult gunoi. Am reușit, cu cei de la Mediu, să luăm legătura cu cel care deținea acea suprafață de teren de 16 ha pe care inițial, în 2008, se dorea să se facă un cartier cu 4.000 de locuințe. Salutar e că proprietarul a înțeles și a venit să facă igienizarea respectivă. Altfel, acolo unde arunci o pungă, se aruncă și mai mult gunoi. Deci, problema Ștefăneștiului este aceasta a gunoiului depozitat și aruncat aiurea, a curățeniei.
# Deci dvs. vedeți curățenia rezolvată prin înființarea poliției comunitare?
– Nu numai prin înființarea poliției comunitare. Acesta este doar un element în rezolvarea problemei. O mai mare exigență a celor care răspund în instituție de problemele respective, cu sancționarea drastică a celor care fac lucrul ăsta și mai ales a celor care vin din altă parte și aduc cantități de gunoi în Ștefănești. El spune că nu are unde să-l ducă. Ba da. Societatea cu care se operează are obiect de activitate. Tu vrei să construiești un cartier de 5 case, atunci te duci frumos la societate și îți aduce un container în care pui toate rezidurile tale, dai telefon și vine și le ridică. E normal, plătești. Nu. El preferă mai mult să le încarce și să le arunce nu știu pe unde. Problema pe care o punem noi la ora actuală, în Consiliul Local, este următoarea. În Ștefănești, cred că sunt în jur de 700 de societăți, începând de la o societate cu un salariat, până la societăți mari. Potrivit contractului nostru cu operatorul, aceste societăți fac contract direct cu operatorul, nu cu Primăria Ștefănești. Nemulțumirea noastră este următoarea. În ziua în care se ridică gunoiul de la cetățeni, se ridică gunoiul și de la societăți și îl pune în aceeași mașină. Aceste mașini se cântăresc la Albota, cantitatea respectivă reprezintă cantitatea de gunoi de pe raza orașului Ștefănești într-un an, se împarte la populația care trebuie să plătească și iese prețul respectiv. Se ajunsese la un preț de 15.000 de lei, pe care nici acum Consiliul Local nu l-a acceptat. Considerând că operatorul trebuie să ridice gunoiul separat de la societăți, gunoiul nostru înseamnă că va scădea și atunci și prețul pe persoană scade. Noi nu ne putem permite… Nivelul de trai scade în perioada asta și atunci tu să vii cu poveri mari… Nu am acceptat nici mărirea taxelor și impozitelor, ci găsirea unei soluții a folosirii mai eficiente a acestor bani. Eu am făcut toată viața următorul lucru. Dacă anul acesta am avut un buget și o listă de investiții de obiective, cam în luna august, septembrie cel târziu, vezi dacă sunt lucruri pe care nu ai putut să le faci și vezi ce sumă de bani a rămas disponibilă. Acea sumă de bani poți să intri cu ea într-o rectificare și să spui ce ți-ai propus pentru la anul. Dacă vrei să conduci, nu te gândești în perspectivă pentru un an, ci măcar pentru mandatul pe care îl ai. Și atunci poți să-ți propui și faci studiile și proiectările acelor investiții pe care ți le propui pentru la anul. Dar nu faci proiecte și studii doar de dragul de a le face.
Ca să concluzionez, promit readucerea normalității în Ștefănești și continuarea proiectului de apă și canalizare și pentru ceilalți 30% din locuitori. La fel, îmi propun normalizarea relațiilor dintre Executiv și Consiliu Local, încât să facem din Primăria Ștefănești o instituție funcțională, care să aibă credibilitate în relația cu Consiliul Județean, cu Guvernul și cu alte instituții naționale sau europene de la care putem accesa fonduri.