De ce ratează constant Argeșul șansa de a fi un brand internațional turistic al României? La întrebarea asta – ce are, bineînțeles, și o nuanță retorică-ar putea răspunde mai întâi cei care conduc județul. Cei care conduc Argeșul și sunt interesați mai mult să se laude cu tot felul de proiecte mărunte și ineficiente decât cu proiecte mari și de impact internațional. Și mă enervez constant când văd ce de obiective turistice minunate și speciale are Argeșul și cât de puțin sunt ele promovate de autorități. Și când mă refer la promovare nu mă gândesc la o pagină web simplă și simplistă ori la o pagină de Facebook actualizată ocazional. Mă refer la un marketing turistic agresiv, în sensul cel mai bun al cuvântului. Mă refer chiar la o pagină web specializată și dinamică, pe care să fie promovat Argeșul turistic în mai multe limbi. Și sunt destui oameni specializați în comunicare și PR în județ care ar putea asigura fără probleme un conținut atractiv. Sunt destule județe și orașe care nu au obiectivele turistice de vis ale Argeșului și care atrag constant mulți turiști de peste hotare. Uitați-vă numai la Alba-Iulia și Oradea cum au atras cu folos și eficiență proiecte cu fonduri europene și cum sunt promovate în străinătate. Ar putea să facă asta și Argeșul? Ar putea, cu siguranță, dacă ar avea promotori competenți și cu interes real pentru comunități.
Sincer, sunt revoltat când văd cum ratează constant Argeșul șansa de a fi un brand internațional turistic al României. Gândiți-vă doar la câteva exemple de obiective ce ar putea atrage sute de mii de turiști anual: Cetatea Poienari, barajul Vidraru, Vila Florica, Mănăstirea Curtea de Argeș, fosta închisoare Pitești, biserica rupestră de la Corbii de Piatră – cea mai veche din România. Da, sunt primari care fac eforturi pentru a promova atuurile turistice. E bine, dar nu e suficient. Trebuie un efort concertat. Trebuie interes la cel mai înalt nivel instituțional al județului. Trebuie ca autoritățile să formeze o echipă fără culoare politică. De ce? Pentru că Argeșul e o mină de aur din punct de vedere turistic. O mină de aur cu termen de valabilitate nelimitat și cu potențial de cel puțin câteva zeci de milioane de euro anual. Și mai bat monedă legat de turism și pentru că îmi doresc ca Argeșul să nu mai fie dependent economic de Dacia și de furnizorii săi. Fără Dacia și renașterea ei spectaculoasă, Argeșul ar fi fost acum Valea Jiului 2. Cu Dacia și un turism promovat ca la carte, Argeșul ar putea fi un județ-motor al României. E anormal ca un județ cu mari speranțe și pretenții să fie dependent doar de Dacia. Dacia e deja primul brand internațional al județului, turismul ar putea fi al doilea brand. Se poate? Bineînțeles că se poate, stimați oficiali, stimați politicieni și lideri de județ. Veți scoate câteva rictusuri după ce veți citi acest editorial care, cu siguranță, este în asentimentul majorității argeșenilor. Pentru că argeșenii s-au săturat ca resursele turistice uriașe ale județului să fie pseudopromovate de pseudopromotori. E timpul ca Argeșul să atragă proiecte europene cu adevărat eficiente pentru turism. Acum ori niciodată.
