Pictorul, profesorul universitar, președintele Sindicatului Artelor Frumoase și publicistul argeșean Costin Petrescu s-a născut la 10 mai 1872, în Pitești și a decedat la 15 octombrie 1954, în București. După ce a urmat gimnaziul la „Brătianu”, în Pitești, Costin Petrescu s-a transferat la o școală din București, în urma unor neînțelegeri pe care le-a avut cu tatăl său. Costin Petrescu a avut legătură cu pictura încă din copilărie, deoarece atât tatăl său, cât și bunicul, au fost pictori meșteșugari.
Și-a continuat studiile la Viena, München și Paris
Costin Petrescu și-a început studiile superioare în domeniul picturii în anul 1892 la București, unde a frecventat, timp de aproape 3 ani, cursurile Școlii de Belle Arte, sub îndrumarea directă a pictorului muscelean George Demetrescu Mirea. A urmat și cursurile Școlii de arhitectură unde l-a avut mentor pe arhitectul George Sterian. A continuat apoi studiile la Viena, München și Paris unde, beneficiind de o bursă, a studiat la Academia Julian, sub îndrumarea lui Paul Laurens. Piteșteanul nostru a practicat diverse genuri, astfel că opera sa a suferit multiple influențe, de la simbolismul romantic al scenelor orientale la maniera postimpresionistă de interpretare a temelor istorice și portretelor. A expus la Tinerimea artistică și Salonul Oficial. În ultima perioadă de creație, Petrescu adoptase o manieră liberă de interpretare, folosind culori vii și un desen schematizat. În 1921 a fost trimis în SUA pentru a studia metodele de gravură a bancnotelor. În anii dintre cele două războaie mondiale, Costin Petrescu a pictat o serie de portrete ale unor personalități culturale, precum Gheorghe Lazăr, Vasile Lascăr și Dem I. Dobrescu. În decursul anilor a pictat circa 400 de portrete. Între 1925 și 1926 a ținut cursuri generale asupra frescei la Academia de Belle Arte din Lyon. Ca urmare a activității sale meritorii, a fost distins cu titlul de „profesor de onoare” al Academiei de Belle Arte din Lyon.
A lucrat circa 5 ani la pictura „al fresco” de la Ateneul Român
Cu toate că în vremea sa pictura murală monumentală se făcea în ulei, atunci când i s-a comandat o măreață lucrare monumentală pentru Ateneul Român, a ales să o realizeze în frescă, revitalizând astfel o veche tehnică. A lucrat aproximativ cinci ani la această pictură „al fresco”, iar la inaugurare, în 1939, aceasta era cea mai mare operă de artă efectuată până atunci în România. Lată de 3 metri și lungă de 70 de metri, se întinde deasupra lojilor, de jur împrejurul tamburului cupolei, cu excepția locului unde se află scena. Este alcătuită din 25 de scene reprezentative din istoria României și anume Împăratul Traian intră în Dacia, Legionarii romani colonizează Dacia, Formarea poporului daco-roman, Straja romană, Invazia barbarilor, Începuturile poporului român, Statornicirea, Descălecarea, Statul militar, Statul administrativ-împărțirea dregătoriilor, Cruciada românească, Ștefan cel Mare, Epoca de pace și credință, Mihai Viteazul, Începuturile culturii românești, Horia, Cloșca și Crișan, 1821-Revolta lui Tudor Vladimirescu, Anul 1848 în Transilvania, Anul 1848 în Principate, Al. I. Cuza – Împroprietărirea țăranilor, Anul 1859 – Unirea Principatelor, Carol I – Războiul de Independență, Războiul întregirii naționale 1916-1918, Ferdinand I Întregitorul- România Mare și Carol al II-lea – Epoca de consolidare. În primii ani ai regimului comunist din România, fresca de la Ateneu, pictată de Costin Petrescu, a fost acoperită cu catifea roșie, cu scopul de a ascunde rolul monarhiei în istoria României, și a stat ascunsă privirilor aproape două decenii, din 1948 până în 1966. Alte picturi murale de mari dimensiuni a realizat la Biserica din Miroși, Biserica Domnească din Curtea de Argeș, bisericile Sfântul Silvestru, Mihai Vodă și „Sfântul Dumitru-Colentina” din București și biserica „Sfântul Nicolae” din Șcheii Brașovului, unele scene din Palatul Patriarhal precum și interiorul Catedralei Încoronării din Alba Iulia.
A conceput mantia regală pe care Regele Ferdinand a purtat-o cu ocazia încoronării de la Alba Iulia
Costin Petrescu a conceput și mantia regală pe care Regele Ferdinand a purtat-o la 15 octombrie 1922, cu ocazia încoronării de la Alba Iulia. Mantia a fost inspirată din costumul de gală al domnitorilor români din Evul Mediu și a fost realizată în ateliere vieneze. În prezent, este expusă la Castelul Peleș din Sinaia. Costin Petrescu a pictat și lucrări murale în clădiri publice, precum sala de consiliu de la Palatul Universul din București și o frescă în sala de festivități a fostului Colegiu Academic al Universității din Cluj, prin care se evocă marile personalități culturale ale românilor din Transilvania. De asemenea, Costin Petrescu a realizat și mozaicurile exterioare de la Ateneul Român din București. A decedat în București, la 15 octombrie 1954, și este înmormântat în cimitirul Bellu. Piteșteanul a scris și lucrarea L’art de la fresque (Arta frescei), Editura Lefranc, Paris, 1931 (Cartea fiind scrisă de Costin Petrescu la rugămintea lui Paul Leo, membru al Institutului Franței, care a și prefațat-o. Autorul declara că aceasta „Conține o condensare a tot ce s-a scris până acum despre această artă decorativă, care a făcut farmecul decorației catedralelor medievale, un tratat practic al picturii pe zid sau pe piatră”). Casa din Strada Egalității, din Pitești, în care s-a născut și a trăit pictorul, a purtat multă vreme o plăcuță din marmură pe care scria: „În această casă s-a născut pictorul Costin Petrescu, 1872-1954, autorul lucrării «Marea Frescă a Neamului» de la Ateneul Român”. Astăzi, din păcate plăcuța a dispărut. La fel și casa. În schimb, mai există casa memorială în București, Bd. Dacia nr. 29, imobil edificat de Costin Petrescu după propriul său proiect, cu două funcțiuni complementare: cea de locuință și de amplu atelier de creație și întâlniri colegiale. M.I.
0 Comentarii