Web Analytics

Controversele din jurul judecătoarei Cornelia Inghe Ene

de | 31.08.2017 12:23 | Dezvăluiri

6 inge# Cum a autorizat o executare silită de 3 milioane de euro pentru o datorie de 11 lei și cum a fost sancționată de CSM
În ultimii șapte ani, numele judecătoarei Cornelia Inge Ene a apărut în mai multe dosare controversate. Cel mai notoriu este acela în care a aprobat, în 2010, o executare silită a ING Bank pentru un debit de 11,15 lei, iar în dispozitivul încheierii a adăugat următoarea frază: „plus cheltuielile ce se vor determina în faza de executare silită. Fără cale de atac”.

Acordarea în alb a cheltuielilor de executare silită a dus la una dintre cele mai aberante executări silite din România: executorul judecătoresc Eugen Fieraru, aflat de aproape doi ani după gratii, a adăugat cheltuieli de executare aberante, de nu mai puțin de 12.010.456, adică de un milion de ori mai mari decât suma executată. Vă prezentăm în cele ce urmează istoricul controverselor din jurul judecătoarei Cornelia Inge Ene.  

În noiembrie 2015, Înalta Curte de Casație și Justiție i-a condamnat definitiv și irevocabil pe Eugen Fieraru și pe avocatul Mihai Cocaină pentru că ar fi încercat să fraudeze ING Bank printr-o inginerie financiară ce conducea la cheltuieli de executare de 3 milioane de euro pentru o datorie de doar 11,15 lei. Cocaină a primit 3 ani și patru luni de închisoare cu executare, iar Fieraru – 5 ani și 4 luni de închisoare.
Iată cum a început totul în acest dosar ce a stârnit un scandal uriaș, inclusiv reacții din partea autorităților din Olanda. Trei unități din România ale unor importante bănci străine: ING Bank – Sucursala Pitești, Citibank Europe PLC Dublin – Agenția Sibiu și Citibank Europe PLC Dublin – Sucursala București, au fost obligate să plătească numitului Sergiu Florin Bălan (fost director executiv al Uzinelor Sodice Govora – Ciech Chemical Group SA, membru al PDL, acuzat în presa din Vâlcea că a stors de bani întreprinderea) suma de 11,15 ron, cu titlu de cheltuieli de judecată, ca urmare a unui litigiu avut de acesta cu debitoarea SC Uzinele Sodice Govora, în care s-a cerut poprirea conturilor uzinei. Prin sentința civilă nr. 1504 din 15.02.2010, Judecătoria Pitești – judecător Cornelia Inge Ene – a respins acțiunea numitului Sergiu Florin Bălan, dar a obligat cele trei unități bancare, în calitate de terți popriți, „să plătească creditorului suma de 11,15 lei cheltuieli de judecată”. Sentinţa a rămas irevocabilă, devenind titlu executoriu.
Zilele au trecut, dar Sergiu Florin Bălan, după cum a dezvăluit site-ul „Lumea Justiției” încă din 17 decembrie 2010, nu a solicitat niciodată băncilor să-i plătească de bunăvoie debitul de 11,5 lei. În pofida acestui lucru, la 29.07.2010, în numele lui Sergiu Bălan, executorul judecătoresc Eugen Fieraru s-a prezentat subit la Judecătoria Pitești cu o cerere de încuviințare a executării silite a sentinței civile nr. 1504 din 15.02.2010. Culmea, dosarul a încăput pe mâinile aceleiași judecătoare Cornelia Inge Ene, care, prin Încheierea din Camera de Consiliu, fără citarea părților, a admis cererea, adică a admis executarea titlului dat de ea. Astfel, prin Încheierea din 13.09.2010, judecătoarea Inge Ene a admis cererea creditorului Sergiu Florin Bălan, formulată de executorul Eugen Fieraru, pentru recuperarea debitului în sumă de 11,15 lei, reprezentând cheltuieli de judecată și a adăugat în final, în dispozitivul încheierii, următoarea frază: „plus cheltuielile ce se vor determina în faza de executare silită. Fără cale de atac”. Acordarea în alb a cheltuielilor de executare silită a fost pasul prin care s-a ajuns la una dintre cele mai aberante și abuzive situații întâlnite la executările silite din România: executorul judecătoresc Eugen Fieraru, aflat de aproape doi ani după gratii, a adăugat cheltuieli de executare aberante, de nu mai puțin de 12.010.456, adică de un milion de ori mai mari decât suma executată. Iată ce declara la vremea respectivă judecătoarea Cornelia Inge: „Eu doar am autorizat o executare silită. A fost un act pur formal şi de atunci nu mai am nicio legătură cu dosarul respectiv”.

Executarea silită  autorizată de către judecătoarea Inge s-a lăsat cu prejudicii de peste 20 miliarde lei vechi și două condamnări la închisoare cu executare

6 01Trebuie spus că echipa care a încercat să fraudeze ING Bank, formată din executorul Fieraru, avocații Cocaină și Ardeiaș, plus creditorul Bălan Sergiu Florin a acționat după aceeași rețetă și în 2009, când au stors peste 2 milioane de lei din conturile Uzinelor Sodice Govora.
Revenind la executarea aberantă de la ING Bank, trebuie spus că deși Corpul de Control al ministrului Justiției a reclamat săvârșirea unor infracțiuni de fals în cazul executorului judecătoresc Eugen Fieraru, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești l-a scos pe acesta basma curată. Autoritățile olandeze au intervenit și ele în acest caz degenerat într-unul ce afecta siguranța națională. Și după mai multe luni de tergiversări, cazul executării silite autorizate de către judecătoarea Cornelia Inge a ajuns să fie instrumentat de către procurorii DNA, care și-au făcut treaba ca la carte. Iar Fieraru și Cocaină au fost condamnați la închisoare cu executare. În plus, cei doi trebuie să plătească, împreună cu Sergiu Bălan, daune de peste 2.000.000 de lei.

Reclamată la CSM după ce a judecat un dosar în care părți erau actualul primar de la Mărăcineni și mama omului de afaceri Stelică Crăciun

În 2012, judecătoarea Cornelia Inge a fost reclamată la CSM de către omul de afaceri Iulian Preda. „În data de 24.02.2012, am aflat de la o persoană a cărei identitate nu o pot dezvălui momentan faptul că pe rolul Judecătoriei Piteşti s-a aflat un dosar cu nr. 13667/280/2011, având ca obiect restituire împrumut. În acest dosar s-a procedat ilegal la vânzarea unui teren în suprafaţă de 8.213 mp, aparţinînd SC Cris Andreea CTP SRL (…) În respectivul dosar, un domn pe nume Dascălu Nicolae Liviu (n.r. – actual primar al comunei Mărăcineni și cumnat al lui Stelian Crăciun) a chemat în judecată pe pârâta Crăciun Ioana (n.r. – mama lui Stelian Crăciun), pentru restituirea unui împrumut. Se observă că, în data de 02.08.2011, prin hotărârea nr. 7385/2011, instanța, prin preşedinte Cornelia Inge Ene, a constatat ca intervenită vânzarea – cumpărarea între reclamantul Dascălu Nicolae Liviu (n.r. – cumnatul lui Stelian Crăciun) şi Dumitru C. Constantin, a suprafeţei de 8.213 mp, teren situat în Piteşti, str. Depozitelor F.N., reconstituit în baza Legii 10/2001 autorului său, Dumitru Constantin, care este decedat“, se arăta în sesizarea omului de afaceri.

Sancţionată de CSM în 2013

În februarie 2013, șefii de la CSM au sancționat-o pe judecătoarea Cornelia Inge pentru abateri disciplinare, reducându-i salariul cu 20% pe o perioadă de șase luni. Şefii i-au imputat Corneliei Inge Ene că a încălcat prevederile art. 99 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.
Anul trecut, reprezentanții Regiei de Drumuri Argeș au înaintat către CSM o plângere împotriva aceleiași judecătoare. De unde a pornit conflictul? În 2012, între Regia de Drumuri Argeș și mai multe firme ale unor romi din Costești au fost declanșate mai multe procese după ce firmele romilor au săpat kilometri de şanţuri de-a lungul drumurilor judeţene, însă dintr-un exces de zel au uitat să se oprească şi au săpat mai mult decât li s-a cerut, după care şi-au cerut banii. Unul dintre magistraţii pe mâna căruia a încăput o parte din speţe este Cornelia Inge, aceasta dictând – conform informaţiilor noastre – mai multe verdicte favorabile romilor. Puşi în situaţia de a pierde mai multe acţiuni deschise în instanţă, reprezentanţii Regiei de Drumuri au considerat că magistratul Judecătoriei Piteşti nu ar fi imparţial. Luna trecută, CSM a respins plângerea Regiei de Drumuri Argeș, motivând printre altele că judecătoarea Inge ar fi avut probleme de sănătate în perioada în care a judecat respectivele dosare.

Judecătoarea Inge a obligat Jurnalul de Argeş să plătească daune mafiei italiene

În 2013, la doi ani după ce Jurnalul de Argeș scria despre megascandalul executării silite aberante de la ING Bank, săptămânalul nostru a ajuns să fie judecat la Judecătoria Pitești într-un proces cu italianul Sergio Pileri, un italian despre care noi am scris că era suspect că recicla banii mafiei italiene în afacerea cu gunoaie de la groapa Glina. Italianul a dat în judecată Jurnalul de Argeș, cerând daune de 1,5 miliarde lei vechi. Numai că dosarul a fost repartizat judecătoarei Cornelia Inge. Jurnalul de Argeș a recuzat-o, așa cum era firesc. Însă conducerea de atunci a Judecătoriei Pitești a ignorat solicitarea noastră, neținând cont niciun moment că doamna magistrat ce urma să ne judece a făcut obiectul unor dezvăluiri în Jurnalul de Argeș, că suntem în relații de vrăjmășie și, prin urmare, nu ne poate judeca imparțial. În zadar. După un simulacru de proces, cu întrebări la fileu adresate lui Sergio Pileri și în care s-au ignorat probele depuse de noi la dosar, inclusiv două rezoluții ale DIICOT și DNA în care se confirma că italianul este cercetat pentru mai multe infracțiuni, inclusiv de spălare de bani, judecătoarea Cornelia Inge Ene s-a „revanșat” și a condamnat Jurnalul de Argeș să plătească daune morale de 20.000 lei. Cui? Lui Sergio Pileri, care a fost arestat un an mai târziu, în iulie 2014, la București, urmare a unui mandat internațional emis de Parchetul Antimafia din Italia, care îl acuză de asociere la Cosa Nostra în exact scandalul gropii de gunoi de la Glina, despre care am dezvăluit încă din februarie 2011. După ce judecătoarea Inge Ene ne-a condamnat pe fond să plătim daune unui om asociat cu mafia italiană, Jurnalul de Argeș a cerut strămutarea procesului, care s-a judecat tocmai la Oradea, unde instanța ne-a dat dreptate.

Am încercat să luăm legătura cu judecătoarea Cornelia Inge Ene pentru un punct de vedere. După cum ni s-a precizat într-un răspuns semnat de către judecătoarea Camelia Pîrvu, președintele Judecătoriei Pitești, „doamna judecător Cornelia Inge Ene se află în concediu medical începând cu luna mai, pe durată nedeterminată, astfel încât nu poate exprima un punct de vedere”.

Articol scris de Jurnalul de Arges

Distribuie!

0 Comentarii