# Declară Adrian Tase, medic cardiolog Spitalul Judeţean Argeş
În ultimul timp se prezintă la consultaţie pacienţi tineri cu palpitaţii şi alte simptome generate de excesul de cofeină care, nu este numai componenta de bază a cafelei cu care mulţi dintre noi îşi încep ziua, dar şi a numeroase băuturi răcoritoare şi energizante. Cofeina este un alcaloid cu structură cristalină şi gust amărui, care acţionează farmacologic ca stimulant psihoactiv şi diuretic slab. Este consumată de oameni în mod curent ca infuzie extrasă din boabele plantei de cafea şi din frunzele arbustului de ceai, ca şi din alimente şi băuturi conţinând produse derivate din nuca de cola.
La om, cofeina stimulează sistemul nervos central, având un efect de îndepărtare a stării de somnolenţă şi restaurare a stării de alertă. Băuturile care conţin cofeină, cum sunt cafeaua, ceaiul verde, băuturile răcoritoare şi energizante au câştigat o mare popularitate. Ciocolata derivată din cacao conţine, pe lângă teobromină, cantităţi mici de cofeină şi teofilină. Cofeina este substanţa psihoactivă cu cel mai mare consum mondial şi, foarte important, spre deosebire de multe alte substanţe psihoactive este şi legală, fiind recunoscută de autorităţile mondiale pentru siguranţa alimentului şi medicamentului.
„Cofeina în doze mici, la adulţii sănătoşi, ameliorează activitatea creierului şi protejează inima”
„Oamenii consumă cofeină din epoca de piatră când mestecau boabe de cafea”, ne-a declarat medicul cardiolog Adrian Tase. „Ciocolata a fost introdusă în Europa de spanioli în anul 1700. Cofeina a fost izolată în stare pură de chimistul german Runge în urmă cu 200 de ani, la insistenţele scriitorului Goethe. Consumul global de cafea este de peste 120.000 tone pe an, fiind cea mai populară substanţă psihoactivă. Cofeina este un stimulent al sistemului nervos central şi activator metabolic, fiind utilizată atât în scop medical, cât şi în sens recreaţional pentru a reduce oboseala fizică şi a reseta starea de alertă mentală. În unele ţări există cofeină marketată ca medicament OTC. De asemenea, se experimentează săpunul şi şamponul cu cofeină absorbită pe cale cutanată. Din punct de vedere farmacologic, cofeina este un antagonist al receptorilor adenozinici din creier. Asemenea alcoolului şi nicotinei, cofeina trece fără dificultate din torentul sanguin în ţesutul cerebral. Apoi intră în competiţie cu adenozina, dezinhibând activitatea cerebrală. Studiile experimentale la păianjen au dovedit că, după administrarea cofeinei se produc rarefierea şi scăderea calităţii pânzei. Studiile clinice la om arată efecte favorabile atunci când cofeina este consumată cu moderaţie. Excesul sau cofeinismul poate determina următoarele simptome: vedere înceţoşată, tulburări de echilibru, gură uscată, transpiraţii reci, înroşirea feţei sau paloare, tulburări respiratorii, greţuri, hiperaciditate gastrică, diaree, diureză crescută, tremurături musculare, hiperglicemie. Cofeina se fixează pe suprafaţa celulelor muşchiului cardiac, mimând efectele adrenalinei. Ea duce la creşterea frecvenţei cardiace (tahicardie) şi apariţia unor bătăi suplimentare (extrasistole). Moartea se produce în mod tipic prin fibrilaţie ventriculară, o tulburare necruţătoare a ritmului cardiac indusă de o cantitate de cofeină echivalentă a 100 de ceşti de cafea.
La nivelul creierului, cofeina are efecte nootropice, ameliorând memoria şi capacitatea de învăţare. Alte simptome sunt: modificări ale bioritmului veghe-somn: insomnie nocturnă, uneori somnolenţă diurnă; modificări ale senzaţiei de foame, în plus sau în minus; senzaţie de sete; nelinişte sau anxietate; confuzie mentală; iritabilitate. Efectul unei ceşti de cafea se face simţit în mai puţin de jumătate de oră, dispărând după 3-4 ore. Atenţie! Consumul de cofeină nu elimină nevoia de somn, reducând doar temporar senzaţia de oboseală. Prin aceste efecte, cofeina este ergogenică, crescând capacitatea de muncă intelectuală sau fizică. Toleranţa la cofeină se dezvoltă rapid la consumatorii pasionaţi; de exemplu, toleranţa completă la insomnie indusă de cofeină se dezvoltă după o săptămână de mega-doze. În contrast, întreruperea bruscă sau sindromul de abstinenţă la cofeină cuprinde dureri de cap, nervozitate, scăderea capacităţii de concentrare. În concluzie, cofeina în doze mici, la adulţii sănătoşi, ameliorează activitatea creierului şi protejează inima. În contrast, la copii, gravide şi vârstnici, la hipertensivi, la pacienţii cu boli cardio şi cerebrovasculare, administrarea cofeinei, chiar în doze mici este riscantă pentru sănătate. În doze mari, cofeina sub orice formă este periculoasă chiar şi la persoanele perfect sănătoase aflate în floarea vârstei”.
