Bijuteriile arhitecturale de pe Valea Topologului sunt inventariate în cadrul unui proiect cultural ambițios: „Pe Topolog în sus. O cercetare a arhitecturii vernaculare de pe Valea râului Topolog, jud. Argeș”. Proiectul își propune colectarea de informații despre patrimoniul arhitectural propriu din zona de nord a Văii Topologului din județul Argeș. Necesitatea acestei cercetări este accentuată și de construirea în lungul văii a unui tronson din autostrada A1 Pitești-Sibiu. Parte din miza proiectului este și promovarea acestui patrimoniu amenințat.
„Încercăm să descoperim locuințe tradiționale de pe Valea Topologului care mai sunt în picioare, locuite”
Proiectul este susținut de Ordinul Arhitecților din România din timbrul de arhitectură și se desfășoară în parteneriat cu Ordinul Arhitecților – Filiala Argeș, Muzeul Viticulturii și Pomiculturii Golești, Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” și Asociația “La Poarta Făgărașului”.
„Încercăm să descoperim locuințe tradiționale de pe Valea Topologului care mai sunt în picioare, care mai sunt locuite. Prima etapă a fost să le identificăm și am identificat o serie de locuințe. Ne interesează și partea de arhitectură tradițională, dar și interioarele, partea de costum popular, de etnografie. Partea a doua va fi să facă arhitecții niște relevee după locuințele acestea, măcar să le avem conservate prin albume”, ne-a spus Iustin Dejanu, managerul Muzeului Golești.
Rezultatele vor fi publicate ulterior.
Proiectul are două etape, cartarea și măsurătoarea
Prima etapă, cartarea Văii Topologului, între 5 și 23 iulie, a presupus parcurgerea a peste 350 de km de ulițe, în serii de câteva zile, în cele patru comune de pe valea Topologului: Șuici, Tigveni, Cepari și Sălătrucu. S-a lucrat în echipe multidisciplinare, formate din arhitecți, muzeografi, etnografi, graficieni, ilustratori și fotografi din mai multe zone din țară, care au adunat date și au fotografiat construcțiile tradiționale.
„Au fost foarte deschiși primarii și bibliotecarii, ne-au ajutat cu tot ce au putut. Au mai mers și cu noi pe teren, unde a fost cazul. Sătenii sunt deschiși, nu am întâmpinat niciun fel de opreliști, rețineri din partea lor. S-au făcut și scurte interviuri de istorie orală, în care am adunat informații despre zonă, despre activitățile gospodărești pe care le au oamenii, cele comerciale, cu ce se îndeletnicesc, pomii fructifieri, creșterea animalelor. Prin acea zonă urmează să treacă autostrada. Din tot ce ne-au arătat primarii, că aveau planul pe unde vine autostrada, merge cumva șerpuind pe lângă râu, deci nu vor fi afectate construcții, nu vor dărâma case”, ne-a spus muzeograful dr. Călin Gerard, specialist în arhitectură tradițională la Muzeul Golești.
În cadrul primei etape au fost identificate peste 50 de construcții. Urmează faza de selecție și apoi de măsurare propriu-zisă a caselor, care se desfășoară între 1 și 14 august.
Citește și A început restaurarea casei din Nucşoara a Elisabetei Rizea
Citește și SCHITUL BRĂTĂȘEȘTI – poarta spre divinitate din inima comunei Albeștii de Argeș
La ceas tarziu/tarziu de tot, cand Autostrada deja trebuia sa fie gata, dupa indelungi „studii de fezabilitate”, dupa ce nici „gandaci” nu mai sunt … se trezira VIERMII !