Fundația Conservation Carpathia, în parteneriat cu ING Bank România și un consorțiu format din comunele Lerești, Rucăr și Valea Mare Pravăț, alături de Direcția Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Argeș, face un pas major în refacerea biodiversității din Munții Făgăraș și pregătește reintroducerea vulturului sur (Gyps fulvus), o specie dispărută din fauna țării noastre de peste 70 de ani. Proiectul marchează prima inițiativă de acest fel din România, realizată printr-o colaborare unică între organizații de conservare, autorități locale și comunități din Argeș, în baza unui program științific complex și în parteneriat cu experți internaționali.

Reîntoarcerea unei specii dispărute de peste jumătate de secol
După mai bine de 70 de ani de absență din fauna României, vulturul sur (Gyps fulvus) urmează să revină în Munții Făgăraș. Specia a dispărut la mijlocul secolului al XX-lea, din cauza persecuției directe, fiind vânată și împușcată deoarece era considerată dăunătoare, dar și din cauza otrăvirii și a colectării ouălor pentru colecții private.
Primele exemplare de vultur sur (Gyps fulvus) vor fi aduse din Spania, cu sprijinul partenerilor de la Vulture Conservation Foundation (VCF), una dintre cele mai experimentate organizații europene în conservarea și reintroducerea vulturilor. Păsările care urmează să fie aduse sunt exemplare tinere, care vor trece printr-o etapă de aclimatizarede aproximativ șase luni într-o volieră special amenajată în zona Rucăr, județul Argeș.
Reintroducerea vulturilor suri se va face în mai multe etape, în colaborare cu experți români și internaționali, în baza unor studii științifice și conform normelor europene.
Citește și: Două drumuri din Argeş, incluse de Honda în cele 120 de trasee spectaculoase din Europa
Dacă toate condițiile administrative și logistice vor fi îndeplinite conform planului, primele exemplare sunt programate să ajungă în România în următoarele luni. După o perioadă de aclimatizare, vulturii vor fi eliberați treptat în mediul natural, unde, de regulă, rămân în proximitatea zonei de eliberare și revin periodic la locul de hrănire.
România e ultima țară din Uniunea Europeană în care au cuibărit toate cele patru specii de vulturi, dar care nu a implementat încă programe de reintroducere a acestor specii. Prin acest proiect, România se aliniază eforturilor europene de refacere a populațiilor de vulturi și urmează exemplul țărilor care au reușit fie reintroducerea, fie consolidarea populațiilor existente, de la vultur sur în Spania, Franța și Bulgaria, până la zăgan în Elveția, Austria sau Germania.
O colaborare solidă pentru natură și comunități
Reintroducerea vulturului sur este posibilă printr-o colaborare extinsă între parteneri locali și internaționali. În România, inițiativa este sprijinită de Asociația Grupul Milvus, iar la nivel local s-a format un consorțiu din comunele Lerești, Rucăr și Valea Mare Pravăț, alături de Direcția Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Argeș, care vor contribui la buna desfășurare a programului.
Formarea acestui consorțiu marchează o premieră în România și reflectă modul în care conservarea naturii poate deveni o sursă de dezvoltare locală. Proiectul aduce beneficii directe pentru comunitățile implicate – de la crearea de locuri de muncă și dezvoltarea turismului de natură, până la consolidarea imaginii regiunii ca destinație naturală de valoare europeană.
„Reintroducerea vulturului sur este o dovadă că oamenii și natura pot colabora pentru același scop: refacerea echilibrului pierdut. Faptul că acest proiect este realizat împreună cu un consorțiu format din comunități locale din Argeș arată cât de important este sprijinul celor care trăiesc aproape de natură. În Munții Făgăraș, această specie va redeveni parte dintr-un ecosistem complet și funcțional, dar și un simbol al coexistenței dintre conservare și dezvoltarea comunităților locale. Credem că adevărata reușită nu este doar revenirea unei specii, ci renașterea unei legături între oameni și natură”, au declarat Barbara și Christoph Promberger, directorii executivi ai Fundației Conservation Carpathia.
Colaborarea cu sectorul privat, alături de implicarea comunităților locale, oferă un exemplu concret despre cum parteneriatele pot sprijini refacerea naturii și dezvoltarea durabilă a regiunilor montane.
„Reintroducerea vulturului sur în Munții Făgăraș reprezintă un moment important pentru biodiversitatea României și o dovadă că atunci când știința, comunitățile și mediul de afaceri colaborează, natura are șansa de a se reface. Ecosistemele sănătoase și complete sunt baza unei economii sustenabile și a unui viitor în armonie cu natura. La ING, prin pilonul nostru strategic de Climă și Biodiversitate, credem că progresul real se măsoară prin impactul pozitiv asupra mediului și prin responsabilitatea față de generațiile viitoare”, a declarat Marius Gavrea, Sustainability Manager ING Bank România.
Totodată, Fundația Conservation Carpathia va construi și un Centru de vizitare dedicat speciilor de vulturi – „Casa Vulturului”, în Valea Mare Pravăț, județul Argeș. Acesta va face parte din rețeaua de centre de vizitare din zona Munților Făgăraș, construită de Fundația Conservation Carpathia, alături de Casa Castorului din Rucăr și Casa Zimbrului din Lerești. Împreună, aceste centre transformă zona într-un loc unde natura poate fi descoperită de aproape și unde vizitatorii pot observa fauna sălbatică în mediul ei natural. Centrele de vizitare contribuie la promovarea regiunii ca un spațiu reprezentativ pentru biodiversitatea Munților Făgăraș și un exemplu de armonie între comunități și natură.
„Pentru comuna Valea Mare Pravăț, acest proiect este o oportunitate de a valorifica într-un mod durabil natura care ne înconjoară. Reintroducerea vulturului sur aduce nu doar o specie dispărută, ci și noi perspective pentru comunitate – de la turism și educație, până la locuri de muncă. Construirea centrului de vizitare Casa Vulturului aici, la Valea Mare Pravăț, va transforma zona într-un punct de atracție pentru cei care vor să descopere biodiversitatea Munților Făgăraș și să înțeleagă mai bine rolul naturii în viața noastră”, a declarat Petre Ionel Boncoi, primarul comunei Valea Mare Pravăț.
Vulturul sur – sanitarul naturii și gardianul echilibrului natural
Vulturul sur este un veritabil sanitar al naturii. Prin consumarea carcaselor de animale moarte, pasărea contribuie la curățarea mediului natural și la prevenirea răspândirii bolilor. În același timp, ajută la refacerea rapidă a circuitului substanțelor nutritive în natură, transformând resturile organice în resurse care hrănesc întreg ecosistemul.
Prezența vulturului sur indică un mediu sănătos și echilibrat, cu habitate întinse și o faună bogată. Protejat la nivel european, vulturul sur este o dovadă a modului în care natura își poate recăpăta echilibrul atunci când primește sprijinul potrivit.
Reintroducerea acestei specii în Munții Făgăraș va readuce un rol natural esențial în ecosistem, acela de a curăța și menține echilibrul naturii, și va contribui la menținerea sănătății ecosistemului pe termen lung. Aceste păsări nu reprezintă nicio amenințare pentru animalele domestice sau pentru oameni, fiind strict necrofage.
În același timp, prezența sa va crea noi oportunități pentru comunitățile din zonă, prin dezvoltarea ecoturismului responsabil, a educației de mediu și a activităților dedicate observării naturii.
Vulturul sur revine în fauna României
Vulturii suri adulți se remarcă prin capul alb, aripile late și coada scurtă, au un guler alb de pene la baza gâtului și cioc galben-deschis. Penajul este, în general, bej-deschis, iar penele de zbor sunt mai închise la culoare, o diferență care devine deosebit de vizibilă atunci când pasărea planează, iar această combinație îi oferă o apariție impunătoare pe cer.
Vulturul sur are o greutate cuprinsă între 6 și 11 kilograme, o lungime a corpului de 93–122 de centimetri și o anvergură a aripilor de 2,4–2,8 metri. Femela depune un singur ou pe an, iar ambii părinți au grijă de pui până când acesta devine independent.
Această specie trăiește în zone întinse și deschise, de la câmpii până la regiuni montane, și este adesea observată la altitudini cuprinse între nivelul mării și 3.000 de metri. Preferă stâncile și versanții abrupți pentru cuibărit, dar petrece cea mai mare parte a timpului planând la înălțimi mari, și folosește curenții de aer cald pentru a se deplasa fără efort. În prezent, vulturii suri mai pot fi observați doar accidental în România, deasupra Carpaților sau în zonele de stepă din sud-estul țării.
Sunt păsări sociale, care formează grupuri și se adună în jurul surselor de hrană sau în locurile de odihnă. Emit sunete guturale sau șuierătoare atunci când se află în colonii sau în timpul hrănirii. De regulă, sunt sedentare, dar unele populații pot fi nomade sau migratoare, în funcție de disponibilitatea hranei.
Specia este larg răspândită în sudul Europei, nordul Africii, Orientul Mijlociu și vestul Asiei, și este prezentă din Peninsula Iberică până în Munții Caucaz. Populații stabile se regăsesc în Spania, Franța, Italia, Croația, Grecia, Serbia, Cipru, Turcia, Israel și Maroc, unde cuibărește în zone stâncoase și se hrănește în regiunile deschise din apropiere
Deși în limbajul comun românii folosesc termenul generic „vultur” pentru a numi toate păsările răpitoare de mari dimensiuni, confundându-l adesea cu acvilele, între cele două există diferențe importante: ambele sunt păsări răpitoare de zi din familia Accipitridae, însă acvilele vânează pradă vie, în timp ce vulturii sunt necrofagi, se hrănesc exclusiv cu animale moarte și ating, de regulă, dimensiuni mai mari.
O etapă dintr-o viziune mai amplă pentru Munții Făgăraș
Reintroducerea vulturului sur reprezintă o nouă etapă în programul amplu de reconstrucție ecologică inițiat de Fundația Conservation Carpathia în 2020, un demers care a adus deja beneficii reale pentru comunitățile din Munții Făgăraș. Reîntoarcerea zimbrilor în trei zone din sud-estul masivului a devenit o sursă de identitate locală. La Lerești, echipa de fotbal poartă acum numele AS Zimbrii Lerești, simbolizând legătura comunității cu natura care o înconjoară.
În același timp, reintroducerea castorilor pe râurile din zonă, după mai bine de un secol, contribuie la refacerea ecosistemelor și la o mai bună gestionare a apei. În comuna Nucșoara, o potecă tematică inaugurată în 2025 spune povestea reîntoarcerii acestor specii, iar centrele de vizitare din Rucăr și Lerești au devenit locuri de întâlnire pentru iubitorii de natură, care descoperă aici valorile Munților Făgăraș.
Dacă proiectul de reintroducere a vulturilor suri va avea succes, Fundația Conservation Carpathia își propune ca, în anii următori, să creeze condițiile necesare pentru revenirea altor două specii de vulturi dispărute din fauna României – vulturul negru (Aegypius monachus) și zăganul (Gypaetus barbatus).
Prin această inițiativă, Fundația Conservation Carpathia și partenerii săi își propun să restabilească o parte importantă din echilibrul natural al Munților Făgăraș, și să ofere un exemplu concret de colaborare între știință, comunități și conservare.
Despre Fundația Conservation Carpathia
Fundația Conservation Carpathia este cel mai mare proiect de conservare a naturii din Europa, care contribuie la refacerea ecosistemelor naturale din Munții Carpați, în beneficiul biodiversității și a comunităților locale. Din 2009, fundația românească a salvat de la exploatare peste 27.000 de hectare de păduri și pășuni alpine în sud estul Carpaților Meridionali, achiziționându-le cu scop de conservare, a plantat peste 4,5 milioane de puieți pe 1.991 de hectare afectate de tăieri, a creat o zonă de 78.000 de hectare pe care nu se desfășoară vânătoare sportivă și de trofee.
Fundația contribuie la bunăstarea comunităților din vecinătatea pădurilor protejate prin proiecte sociale, de educație și de dezvoltare de afaceri verzi, iar viziunea pe termen lung este crearea Parcului Național Munții Făgăraș.
Activitatea Fundației Conservation Carpathia este recunoscută la nivel național și internațional, recent organizația primind trofeul BAMBI, cel mai important premiu media din Germania, pentru categoria „Planeta Noastră”. Din 1948, BAMBI premiază personalități și organizații care se remarcă prin activitate și au un impact deosebit.
Citește și: Fabrica de ciment Câmpulung implementează un proiect antipoluare




0 Comentarii