# Campania Jurnalului de Argeş pentru promovarea dreptului la educaţie
Planul-cadru pentru învăţământul din România propus de către Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei prevede excluderea studiului Limbii latine şi diminuarea numărului de ore de Limba şi literatura română şi de Istorie la nivel gimnazial. Intenţia manifestată la începutul acestui an a stârnit reacţii vehemente în rândul părinţilor, profesorilor şi academicienilor. Instituţia Avocatul Poporului Piteşti a luat atitudine în faţa acestei propuneri, pe care o consideră o agresare a conştiinţei de sine a acestui popor şi a anunțat demararea unei campanii de promovare a dreptului la educație și cultură în rândul copiilor. Săptămânalul Jurnalul de Argeș susține această campanie cu opiniile unor profesori, jurnaliști și oameni de cultură indignați de intenția Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei.
„Opinia mea este că e o idee proastă pentru simplul fapt că cei care fac planul cadru pentru învățământ, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, ar trebui să aibă în rândul cadrelor care se ocupă de lucrul ăsta, profesori care nu sunt exclusiv pedagogi sau profesori de psihologie şi ştiinţe ale educaţiei, ci şi nişte cadre care sunt specializate pe domeniile de studiu: geografie, istorie, română, matematică etc. Dânșii au devenit un fel de stat în stat și au considerat că pot să propună acest plan cadru fără să se consulte cu restul lumii. De altfel, eu am avut o poziție de genul ăsta și am și făcut o hârtie către Institutul de Științe ale Educației, când au lansat în dezbatere publică planul cadru. Dânşii trebuie, înainte de toate, să coboare din turnul de fildeş al Institutului, să meargă prin şcolile din România şi să vadă gradul de analfabetism al copiilor de la sate sau de ce nu urmează aceștia cursurile, ce îi interesează pe aceşti copii, ce trebuie să le dezvoltăm, nu doar să stea pe la București sau pe unde or fi ei și să dicteze un plan cadru de învățământ. Ei trebuie să meargă în școli, ca și inspectori, să vadă care sunt realitățile învățământului românesc, pentru că ele sunt mult diferite de ceea ce se imaginează acolo, la nivel național, că le trebuie educație tehnologică, educaţie nu ştiu de care… Disciplinele acestea, pe care le avem în planul cadru, să știți că se învață în România de vreo 150 de ani și să știți că s-au învăţat bine. Faptul că sistemul este în criză are legătură cu alte elemente, nu neapărat cu disciplinele din planul cadru sau cu numărul de ore. Ar trebui ca dânşii să se întoarcă cumva la Spiru Haret şi la cei care au reformat învăţămâtul în anii 20-30, să vadă că scoteau oameni ca lumea!”, a declarat, pentru Jurnal de Argeş, conf. univ. dr. Constantin Augustus Bărbulescu – Departamentul de Psihologie, Istorie, Științe ale Comunicării din cadrul Facultății de Științe Socio-Umane, UPIT.
Consecinţele implementării unui astfel de plan cadru ar fi dezastruoase în opinia renumitului profesor piteștean. „În primul rând, cred că avem de-a face cu o desnaţionalizare, o grăbire a globalizării, în care limba română, partea de istorie, de geografie, sunt scoase complet. Cred că asta se şi doreşte. Trebuie ţinut însă cont că avem nevoie şi de învăţământ umanist. Nu înseamnă că n-o să mai facem doctori sau n-o să mai facem profesori şi o să facem numai ingineri. Învăţământul e făcut pentru oameni, nu pentru roboţi”, arată conf. univ. dr. Constantin Augustus Bărbulescu.
Isabela Moiceanu
