Ciocolata este realizată din boabe de cacao cu diverse cantități de lapte și zahăr. S-a arătat că indienii Kuna dintr-o insulă panameză consumă multă sare asociată cu cacao și totuși rămân la valori tensionale de 110/70 mmHg. Explicația biochimică a acestui comportament metabolic este flavonol epicatehina – ingredient al boabelor de cacao cu efect de stimulare a sintezei oxidului nitric.
Strămutarea unora dintre acești pacienți în Panama City a dus la pierderea acestui comportament biochimic. Revenind la flavonol epicatehină, ciocolata neagră amăruie o conține din plin, cu efect deopotrivă astringent și protectiv cardiovascular, ameliorând funcția endotelială, vasomotricitatea, rezistența la insulină și funcția plachetară. Numeroase registre sugerează o relație inversă a consumului de ciocolată cu evenimentele cardiovasculare majore, ca și ameliorarea funcțiilor cerebrale. Totuși, prin conținutul de lipide și glucide, ciocolata cu lapte poate contribui la creșterea greutății corporale.
Cafeaua decofeinizată nu ar fi tocmai inocentă
Am ajuns la o bifurcație din care se desprind cafeaua și, respectiv, dulciurile. Conform legendei, pastorul Kaldi a descoperit boabele de cafea în Etiopia Antică atunci când, după ce au mâncat fructe dintr-un anume pom, caprele sale au devenit atât de energice încât nu au mai vrut să doarmă la lăsarea nopții. În zilele noastre, licoarea neagră fierbinte de dimineață este un starter al activității pentru mulți dintre noi. Cafeaua stimulează sistemul nervos central, dar poate cauza și palpitații sau creșteri ale presiunii sanguine la cei neobișnuiți cu ea. Spre deosebire de consumatorii naivi farmacologic, băutorii habituali sunt protejați de efectele stimulării cardiovasculare prin down-reglarea răspunsului simpatic. Surprinzător, efectul cafelei nu ține numai de cofeină, alte ingrediente fiind în studiu. În lumina acestor cercetări, cafeaua decofeinizată nu ar fi tocmai inocentă.
Cu cât dulciurile sunt mai rafinate, cu atât crește gradul de toxicitate
Conform unei analize recente cu machine-learning a unui registru european de peste 42.000 pacienți, consumul moderat de cafea este invers proporțional cu riscul de insuficiență cardiacă. Revenind la bifurcație, dulciurile – cu sau fără cofeină, se bucură de mare popularitate. Exacerbarea diabetului zaharat în Asia atrage atenția asupra produselor alimentare intens glucidice precum baclava. Din perspectiva noastră, mierea naturală, eventual servită direct din fagure, este standardul de calitate glucidic. Cu cât dulciurile sunt mai rafinate, cu atât crește gradul de toxicitate. Intake-ul caloric asociat cu consumul habitual de dulciuri poate fi evitat utilizând ciocolata neagră-amăruie. La miere, suntem obligați să ne limităm la 1-2 lingurițe pe zi, excepție făcând sportivii de performanță. Intersecțiile dintre cofeină, fructoză, etanol sunt frecvente, de exemplu îndulcirea cafelei sau a ceaiului cu miere, sau alcoolizarea ușoară a bomboanelor. În concluzie, abusus non tollit usum la persoane euritmice, euglucidice, normotensive, normoponderale, fără contraindicații în general, deci ne putem bucura cu moderație de ciocolată, cafea și dulciuri.
Conf. dr. Adrian Tase
Citește și Conf. dr. Adrian Tase: Un safari autohton
Citește și Inteligenţa artificială, creativitatea şi viitorul umanităţii. Un decalog IA
0 Comentarii