România se află din nou în vizorul instituțiilor europene. Comisia Europeană a decis să declanșeze o procedură de infringement împotriva României și Austriei în domeniul energiei, după ce cele două state nu au transmis toate informațiile cerute în planurile lor naționale privind energia și clima.
Dacă situația nu este remediată în termenul stabilit, cazul ar putea ajunge la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, iar sancțiunile financiare nu sunt excluse.
Anunțul a fost făcut miercuri de reprezentanții Comisiei Europene, care au precizat că primul pas în această procedură a fost trimiterea unei scrisori de punere în întârziere către cele două state membre, în cadrul dosarului INFR(2026)2033. Motivul este faptul că România și Austria nu au furnizat toate datele solicitate în Planurile naționale integrate în domeniul energiei și schimbărilor climatice, documente care ar fi trebuit actualizate și raportate până la data de 15 martie 2025.
Citește și: UE analizează plafonarea prețului gazelor
Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice, cunoscut sub acronimul PNIESC, este documentul prin care fiecare stat membru al Uniunii Europene arată cum intenționează să își atingă obiectivele energetice și climatice.
În cazul României, acest plan a fost publicat de Comisia Europeană în octombrie 2024, în perioada în care Ministerul Energiei era condus de Sebastian Burduja.
Documentul include 89 de politici și măsuri suplimentare menite să accelereze tranziția energetică. Printre direcțiile principale se află creșterea ponderii energiei din surse regenerabile, reducerea consistentă a emisiilor de gaze cu efect de seră și introducerea unor soluții inovatoare în mai multe sectoare ale economiei.
Unul dintre obiectivele centrale ale planului este reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu 85% până în anul 2030, raportat la nivelul înregistrat în 1990. De asemenea, România și-a propus să ajungă la neutralitate climatică înainte de anul 2045, devansând astfel ținta europeană stabilită inițial pentru 2050.
În același timp, strategia energetică a României prevede ca până în 2030 aproximativ 38% din consumul final brut de energie să provină din surse regenerabile. Energia eoliană, cea solară și biomasa sunt considerate principalele motoare pentru atingerea acestui obiectiv.
0 Comentarii