Clanul Grancea e cheia în dosarul de sclavie

# Schema prin care poliţia şi primăria au favorizat o adevărată cultură infracţională printre romii din Berevoeşti

În jurul numeroasei familii de romi Grancea, cu cei mai mulți membri arestați în prezent, se mișcă sau ar trebui să se miște toată investigația pentru dezlegarea cazurilor de sclavie din Berevoești. Cum a fost posibil așa ceva, ce factori au condus la aceste barbarii și cine sunt cei care au știut/tolerat/protejat acest clan, fie că vorbim de primar, de funcționari ai primăriei, de protecție socială sau de poliție. Cu mijloacele noastre, de jurnaliști, am identificat cel puțin 9 secvențe cheie cu familia Grancea, petrecute de-a lungul timpului și care, dacă ar fi puse cap la cap, ar ieși un film cu mare valoare probatorie. Clanul Grancea, temutul clan Grancea, fie a fost protejat de autorități, fie a fost favorizat să dezvolte o cultură infracțională feroce. Cum? Prin anchete penale sau sociale făcute de mântuială. De aici și până la sclavie nu a mai fost decât un pas. Somnul  autorităților naște sclavi. Și stăpâni de sclavi.

1. Familia cu cei mai mulți membri băgați la beci

În prezent, nouă persoane din clanul Grancea înfundă arestul în patru centre de detenție din România. Doi sunt în arest preventiv la IPJ Olt, e vorba de Petre Grancea, zis „Tomogeac” şi Alin Grancea, zis „Cătălin/Putinică”. Alte trei persoane sunt la Bucureşti, în arestul IGPR- Maria Grancea, Vasilica Grancea şi Silvia Grancea. Alţi doi sunt reţinuţi la IPJ Vâlcea – Laurenţiu Grancea şi Daniel Grancea. În fine, ultimii doi se află în arestul IPJ Argeş, ne referim la Viorel Grancea şi Ionuţ-Cătălin Grancea.

2. Punctul de pornire a cazului. Petre Grancea a eliberat de frică unul dintre sclavi, după ce îi mai murise unul

Petre Grancea, zis și „Tomogeac”, a eliberat pe unul dintre sclavii săi, bolnav mintal, pe care-l folosea la munci prin gospodărie sau la tăiat de lemne, după ce un alt sclav al său, zis „Nuțu”, decedase după un accident la muncă în pădure. Petre Grancea s-a speriat după moartea sclavului și a decis să îl elibereze și pe cel de-al doilea pentru a nu avea probleme. După ce a scăpat din infernul pe care îl trăise în lanțurile țiganilor de la Gămăcești, bărbatul a fugit unde a văzut cu ochii. A ajuns în Mioveni, unde a fost oprit de un agent de poliție care l-a verificat în baza de date și l-a identificat ca fiind pe lista persoanelor dispărute. Sclavul a fost adus apoi la Biroul de Investigații Criminale din IPJ Argeș, unde ofițerii de aici au descoperit că au de a face cu un om ținut în captivitate. Așa s-a aflat că trăise în sclavie la „Tomogeac” din clanul Grancea. Imediat s-a deschis un dosar și a fost anunțat DIICOT-ul și Biroul de Combatere a Crimei Organizate Argeș.

3. DIICOT despre sclavul decedat: „A fost obligat la practicarea cerşetoriei în beneficiul familiei Grancea”

În referatul de arestare preventivă, procurorii DIICOT notează  despre modul în care „Nuțu” a fost forțat să muncească de către„ stăpânii” săi din Berevoești: „În anul 2011, persoana vătămată cu identitate necunoscută, zisă „Nuțu”, a fost recrutată prin constrângere profitând de starea de vădită vulnerabilitate în care se afla, de către numitul Grancea Petre în scopul exploatării acesteia prin supunerea la executarea de munci şi îndeplinirea de servicii în mod forţat… Astfel, din anul 2011 şi până la sfârşitul anului 2015 (când persoana vătămată a decedat) numiţii Grancea Petre, Grancea Maria, Furdui Ilie Valentin, Grancea Vasilica, Grancea Laurenţiu, Grancea Alin şi Onică Cerasela au constrâns victima să efectueze zilnic, în mod forţat, diverse munci şi activităţi în gospodăria acestora şi a fost obligată la practicarea cerşetoriei în beneficiul familiei Grancea”.

4. Prima bâlbâială a poliției! IPJ Argeș contrazice DIICOT, însă neconvingător: „Dosarul de moarte suspectă, cu persoană neidentificată, în zona Gămăceşti, nu are legătură cu cazul de sclavie de la Berevoeşti”

În data de 1 noiembrie 2015, la Berevoeşti moare în condiţii suspecte una dintre persoanele sechestrate de romi, „Nuțu”, o persoană cu identitate necunoscută. Aceasta a fost înmormântată, în circumstanțe destul de neclare, două zile mai târziu, la biserica Vatra Satului din comună. Condiţiile producerii acestui deces au făcut încă de atunci şi fac şi în prezent obiectul unui dosar de cercetare penală la IPJ Argeş.
Procurorii DIICOT spun negru pe alb că victima a murit exploatată de clanul de rudari Grancea. Și totuşi, reprezentanţii IPJ Argeș (foarte probabil pentru a nu se incrimina că știau despre „Nuțu”, că e ținut în captivitate) susţin prin intermediul unui comunicat că decesul nu are legătură cu dosarul sclaviei. „Este înregistrat la Poliţia Câmpulung un dosar de moarte suspectă, cu persoană neidentificată, eveniment care a avut loc în 2015, în zona Gămăceşti, dar care nu are legătură cu cazul de sclavie de la Berevoeşti. Procurorii DIICOT nu au solicitat până în acest moment date referitoare la acest eveniment”.

5. În 2013, în Gămăcești are loc o sesizare pentru viol, persoana acuzată fiind Ionuț Cătălin Grancea. Poliția n-a descoperit niciun sclav

În anul 2013, o familie de rudari din Gămăceşti a făcut o sesizare către Poliția Schitu Goleşti, cum că fiul lor, în vârstă de 6 ani, a fost supus unor abuzuri sexuale de către unul dintre vecini. Elena şi Ilie Mincu îl acuzau de viol pe Ionuţ Cătălin Grancea, persoană arestată în prezent, în dosarul sclavilor. În urma anchetei desfăşurate de poliție în Gămăceşti, Ionuț Cătălin Grancea a fost albit, propunând Parchetului să se dea  N.U.P, ceea ce s-a și întâmplat. Poliția nu a descoperit niciun sclav pe domeniul clanului Grancea. Cităm din punctul de vedere al IPJ Argeş despre această sesizare de viol: „La nivelul Serviciului Investigaţii Criminale Argeş a fost înregistrat un dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de viol. În luna aprilie a anului 2013, dosarul a fost înaintat parchetului de pe lângă Tribunalul Argeş cu propunere de neîncepere a urmăririi penale, conform art. 228 alin. 4 raportat la art.10 lit. „a” din C.P.P. (fapta nu există).”

6. Surpriză! Ionuț Cătălin Grancea, beneficiarul N.U.P-ului din 2013 pentru viol, are un dosar pe rolul Curții de Apel Pitești pentru tâlhărie în legătură cu o agresiune… sexuală

La cei doar 18 ani ai săi, Ionuț Cătălin Grancea este cel mai tânăr proprietar de sclavi și are un trecut deosebit de violent. În dosarul aflat pe rolul Curții de Apel Pitești el este  judecat pentru că a bătut o vecină care a refuzat să facă sex cu el, asta după ce îi furase două telefoane mobile și 155 lei. Dacă de acuzația de viol din 2013 a scăpat cum a scăpat, în toamna lui 2014 i s-a făcut un alt dosar penal, finalizat, de data asta, cu o trimitere în judecată. Interesant e că în dosarul penal din 2014, la familia Grancea acasă a fost efectuată și o anchetă socială din care a reieșit că în locuința acestora locuiau 14 persoane în 2 camere. În mod bizar, nimeni nu a observat vreun sclav. Expertiza psihologică din dosar a stabilit și că Ionuț Cătălin Grancea are probleme de comportament din cauza carențelor socio-educaționale, mai ales că acesta a abandonat școala după clasa a III-a.

7. Cireașa de pe tort. Fostul primar Gigi Fănel Proca declară că în cazul acuzației de viol de pe numele lui Grancea jr. poliția a audiat inclusiv sclavi, deci știa de existența acestora

În fine, fostul primar de la Berevoești, Gigi Fănel Proca, tatăl actualului edil, confirmă într-un interviu pentru Jurnalul de Argeș că poliția știa de sclavii din Berevoești, invocând o a doua acuzație de viol din urmă cu câțiva ani, de data asta împotriva unei vecine. Foarte probabil, cea agresată sexual și căreia Ionuț Grancea i-a furat cele două telefoane și banii, în dosarul de tâlhărie în care este judecat în prezent: „În comunitatea romilor a avut loc un viol, acum vreo 2-3 ani, și un polițist de la Secția 14 a mers și i-a luat pe toți boschetarii, cum le ziceau romii, să vadă dacă au făcut ei violul. Nu știu ce s-a făcut în acest caz. Poliția a venit să ancheteze să vadă care a fost făptașul. Au fost luați toți la treaba asta. Inclusiv unii dintre acei sclavi. Poliția a întrebat dacă aveau acte și i-au trecut acolo că nu aveau identitate”, ne-a precizat Gigi Proca.
Material realizat de Alex Vlaicu