Clădirile de patrimoniu ale Piteştiului, lăsate în paragină sau demolate

# „La Piteşti s-au demolat clădiri vechi de sute de ani pentru nişte blocuri cu arhitectură discutabilă”, spune Adrian Mahu, unul dintre cei mai apreciați arhitecți

Rămășițe ale vremurilor apuse stau și azi de veghe, au rămas să oglindească trecutul. Clădirile istorice din Pitești rămân la voia întâmplării, rămân pierdute în zgomotul urban, pe străzi adiacente sau chiar la strada principală. Odinioară bijuterii, astăzi doar ziduri pustii.

Lista monumentelor istorice din judeţul Argeș totalizează un număr de 1023 de clădiri. În Pitești sunt peste 80 de clădiri de patrimoniu, aflăm de la directorul Direcției Județene pentru Cultură, Cristian Cocea. Din păcate, sunt multe aflate în colaps sau precolaps și nicio instituție nu poate să îl oblige pe un proprietar de imobil de patrimoniu să restaureze clădirea pe care o deține. Direcția de Cultură Argeș află cine sunt proprietarii și înștiințează primăriile în cazul clădirilor cu statut juridic neclar, părăsite de proprietari, lăsate în paragină. Un exemplu în acest sens este Casa Filipescu, de pe strada Crinului, unde sunt mai mulți proprietari, sau Casa Nae Dumitrescu.
Cât despre restaurarea clădirilor de patrimoniu, cele mai curente reparații sunt cele minore: schimbarea unui geam sau zugrăvirea unei case aflate pe lista monumentelor istorice. În schimb, restaurările vizibile au o medie mult mai restrânsă, iar numărul lor diferă de la an la an, precizează în continuare Cristian Cocea. Există un program național de restaurare, dar sumele alocate nu sunt suficiente pentru toate monumentele istorice din țară.
Pentru a clasa o clădire de patrimoniu, procesul este unul laborios și include studii de specialitate, nu doar acordul proprietarilor. Toate aceste studii se plătesc de către cei ce inițiază clasarea și, de aceea, multe imobile rămân neclasate.
„Mai mult, Direcția pentru Cultură Argeș nu are personal calificat pentru această operațiune (arhitecți acreditați de MCIN)”, adaugă Cristian Cocea. Totuși, aflăm că există propuneri de clasare pentru mai multe imobile din Curtea de Argeș și Câmpulung Muscel, de ordinul zecilor chiar.

Ce spune unul dintre cei mai apreciați arhitecți: „Hanul Gabroveni putea fi restaurat!”

O plimbare prin centrul orașului sau pe străzi ca Sf. Vineri, Armand Călinescu sau strada Crinului este, de fapt, o plimbare în trecut. Foarte multe case cu valoare istorică au fost demolate de-a lungul timpului sau se află în umbra unor construcții moderne. Altele nu sunt clasate drept monumente istorice și atunci proprietarii fac ce vor din ele.
Printre cele mai controversate clădiri istorice din Pitești se numără casa unde s-a născut unul dintre cei mai mari pictori români, Rudolf Schweitzer Cumpăna. Poziționată pe strada Armand Călinescu din Piteşti, la numărul 30, această casă nu a fost clasată clădire de patrimoniu, deși are o întreagă încărcătură artistică.
Unul dintre cele mai cunoscute monumente istorice din Pitești, Hanul Gabroveni sau Hanul Cuțitarilor, este o construcție pe care o regăsim pe strada Sfânta Vineri la numărul 23 și  datează din 1877.  Are subsol, cu două beciuri, parter cu 18 camere şi un etaj cu 20 de camere, un teren de 934 de metri pătraţi şi o anexă de 181 de metri pătraţi. „Hanul Cuțitarilor e o paragină, măcar pe acela îl puteau restaura! Mai era un han, Bristol, acolo poposea Caragiale. Erau o mulțime de clădiri pe Strada Mare când s-au demolat pentru Complexul Fortuna”, spune conf. dr. arhitect Adrian Mahu.

„Gara Pitești putea rămâne un muzeu”

Gara Veche din Pitești a fost inaugurată la 13 septembrie 1872 și demolată în anul 2012, după 140 de ani de existență, deși era singurul exemplar din seria clădirilor construite de consorțiul prusac Bethel Henry Strousberg. „Gara din Pitești a fost printre primele din țară. În alte țări nici nu se concepe să se demoleze. Puteau să îi pună un acoperiș nou, să îi dea un scop, să rămână ca un muzeu. Puteau să îi dea o destinație, centru turistic, de exemplu, că tot au făcut un centru turistic pe Calea București și nu intră nimeni acolo”, adaugă arhitectul Adrian Mahu.
Aflată pe lista monumentelor istorice din România, Casa Aron Băiulescu, una dintre cele mai frumoase clădiri din Piteşti, este situată pe strada Târgul din Vale, la numărul 20, vizavi de Rectoratul Universităţii din Piteşti. Casa este sediul Uniunii Artiştilor Plastici, Filiala Piteşti, și a fost construită în 1875, după planurile arhitectului Dumitru Ionescu-Berechet, unul dintre cei mai mari arhitecţi români.

Casa Filipescu, magazin second-hand

Pe strada Crinului din Piteşti la numărul 6 se află Casa Filipescu, ridicată în 1900. O parte din casă a devenit sediul unui magazin second-hand.                                                                            
Una dintre cele mai vechi clădiri din municipiul Piteşti, care este încă funcţională, după o serie de restaurări, este Biserica Domnească „Sfântul Gheorghe” din centrul oraşului. În urmă cu peste 300 de ani, aici asista la slujbe domnitorul Ţării Româneşti Constantin Şerban, cel care în 1656 a ridicat clădirea care rezistă şi astăzi.
În 1886, clădirea actualului Muzeu de Artă din Piteşti era sediu al Primăriei. Renumitul arhitect Ioan Socolescu a fost cel care a realizat-o. Potrivit spuselor prof. muzeograf Augustin Lucici, clădirea va fi renovată în curând. În topul celor mai vechi clădiri se află şi sediul Colegiului Naţional „I.C. Brătianu”, construit între 1897 şi 1899.

Casa Coculescu e în precolaps

Aflată pe strada Armand Călinescu, casa ce a aparținut odinioară primarului Coculescu și care îi poarta numele nu este o afacere prea bună, se pare, căci tencuiala a căzut.
Iată și ce spun autoritățile locale legat de vechile clădiri lăsate în paragină. Primăria spune că este prea mare costul de cumpărare a acestor clădiri și chiar mai mare costul de reabilitare, de renovare. Așa că nimeni nu se încumetă să fie pionier în a valorifica, nu doar a păstra moștenirea culturală arhitecturală. Raportat la ultimii 10 ani, Primăria Pitești și-a exercitat ultima oară dreptul de preempțiune când a achiziționat actuala Casă a Căsătoriilor, în 2014.
„Ține de oportunitate, de folosirea banilor publici, de prioritățile din momentul acela. Orice cumpără autoritățile locale trebuie să aibă și un interes public, o utilitate publică. Te întreabă alte organe ale statului de ce ai cumpărat-o și nu ai folosit-o deloc. Trebuie să fie o necesitate stringentă. Din punctul meu de vedere, autoritățile locale pot să intervină, să salveze clădirile de patrimoniu, cum a fost și la Golești, acolo unde a intervenit statul”, ne-a declarat Cătălin Călugăru, secretar al Primăriei Municipiului Pitești.
La polul opus, proprietarii clădirilor de patrimoniu consideră că obligațiile care le revin sunt prea multe și scutirile prea puține. Totuși, ei doresc să intervină pe monument, dar vor să folosească, în general, materiale și tehnologii moderne (geamuri termopan, rame plastic, gresie și faianță, vopsele lavabile). Surprinderea este mare când află că experții le recomandă materiale tradiționale, pentru păstrarea aspectului. De altfel, documentațiile necesare avizării trebuie întocmite de persoane de specialitate, iar costurile sunt suportate tot din buzunarul proprietarului.

Arhitectul Adrian Mahu: „Cei care au condus şi care conduc Piteştiul se gândesc numai la existenţa asta de zi cu zi”

Dacă merită sau nu investit în păstrarea acestui patrimoniu cultural și despre cum își pune pecetea pe spațiul arhitectural al orașelor această moștenire culturală ne-a vorbit arhitectul Adrian Mahu.
L-am întrebat mai întâi pe reputatul arhitect dacă mai este Piteștiul un oraș conectat la trecut prin clădirile de patrimoniu. „Au mai rămas câteva clădiri istorice în Pitești. La noi este mare păcat că sunt clădiri de sute de ani care au rămas în paragină, s-au demolat pentru niște blocuri cu arhitectură discutabilă și rezultatul se vede. Oamenii nu mai sunt legați, clădirile te leagă de un anumit loc, îți dau sentimentul de apartenență la o comunitate, la o societate. Nu mai avem aceste legături”, precizează Adrian Mahu.
O altă întrebare: mândria orașului Pitești sunt clădirile vechi sau cele noi? „Niciodată nu o să vă uitați la blocuri sau la ce s-a construit, o să vă uitați tot la clădirile vechi. La noi, blocuri s-au făcut, dar sunt mai frumoase și mai bine executate în alte părți. Noi nu ne putem justifica în fața altor nații și chiar în fața noastră decât cu aceste clădiri care sunt de proporții mai mici decât cele din străinătate, dar cu proporții plăcute, au acel sentiment al locului. Oamenii nu-și dau seama de ce sunt atrași de clădirile vechi. Am cunoscut arhitecți străini care au trecut prin Pitești, ei nu se uitau deloc la clădirile noi, Fortuna, Trivale. Au rămas încântați de casele vechi, cu pridvor, cu geamlâc”, spune Adrian Mahu.
Reputatul arhitect consideră, legat de soluțiile pentru reabilitarea clădirilor de patrimoniu din Pitești, că „Primăria Pitești ar trebui să îi ajute pe proprietarii de case de patrimoniu. Cei care au condus și care conduc orașul se gândesc numai la existența asta de zi cu zi, cotidiană. Nu se gândesc nici la ce a fost, nici la ce va fi. Piteștiul este un oraș de tranziție, el a rămas cu această caracteristică. Trebuie să îi atragi pe oameni să vină aici, dar nu cred că oamenii își vor face aici concediile. Totuși, Piteștiul are un avantaj extraordinar: are niște împrejurimi frumoase”.

„Costurile îi opresc pe proprietari să îşi restaureze clădirile de patrimoniu”

Dar mai multe despre documentațiile necesare renovării unei clădiri de patrimoniu și despre soluțiile existente pentru reabilitarea clădirilor istorice ne-a spus Cristian Cocea, directorul Direcției Județene pentru Cultură Argeș.
Ce îi oprește pe proprietari să își restaureze clădirile de patrimoniu?
„În principal, costurile operațiunii. Costuri care se regăsesc în lucrările propriu-zise, dar și în documentația, proiectul de restaurare, care e obligatoriu pentru păstrarea caracteristicilor monumentului”, consideră Cristian Cocea.
Cum îi ajută statul pe proprietarii de case vechi? Sunt scutiți aceștia de taxe și impozite? „Aceasta este principala motivație. Proprietarii de monumente istorice sunt scutiți de taxe și de impozite locale. În ultima vreme, această scutire a fost condiționată de buna întreținere a imobilelor. Totuși, s-ar mai putea face anumite înlesniri, cum ar fi deduceri fiscale pentru firmele care investesc în așa ceva. În general, proprietarii de case vechi consideră că impozitele și taxele locale sunt mici. Așa este. Totuși, privind situația din Occident, ne putem da seama că, pe de-o parte, impozitele locale vor crește, iar pe de alta, clădirile de patrimoniu vor deveni din ce în ce mai valoroase pe piața imobiliară. Așa încât va deveni rentabil să deții o casă veche și în România”, spune Cristian Cocea.