# Ultima plângere marca Tămâianu și care a primit soluție de clasare de la procurorul Ion Ristea de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești a fost o plângere depusă împotriva comisarului șef Nicolae Baciu, fostul șef al Serviciului Arme, Explozivi şi Substanțe Periculoase din IPJ Argeș, a comisarului șef Liviu Neacșu, ofițer al aceluiași serviciu, precum și împotriva comisarilor de poliție Daniel Coșgărea, Răzvan Cârstea și Cosmin Culcea din cadrul IGPR – Direcția Arme, Explozivi Substanțe Periculoase # Anterior, Alexandru Tămâianu a făcut obiectul unor cercetări din partea acestora pentru comerț de arme cu eludarea taxelor legale
Vă readucem în atenție delațiunile fostului avocat Alexandru Tămâianu, cel care a aruncat în aer SIPI Argeș (Serviciul de Informații și Protecție Internă), după ce a pretins scuze chiar de la șeful acestei structuri, comisar-șef Cristian Stănciulescu, pentru că ar fi fost urmărit, supravegheat și monitorizat fără just temei. În respectiva epistolă, publicată de Jurnalul de Argeș în urmă cu ceva timp, Tămâianu reclama faptul că are cunoștință de mai multe note informative întocmite de către serviciul secret al M.A.I. în cursul anului 2013, ba chiar indica şi zilele în care a făcut obiectul respectivelor note întocmite de către SIPI Argeș. Dincolo de statutul de delator înrăit al lui Tămâianu, e cert că avem de a face și cu o gravă scurgere de informații din interiorul SIPI Argeș, din moment ce fostul avocat știa numere exacte de adrese emise de acest serviciu. În ediția din această săptămână ne-am propus să facem referire la o plângere penală făcută de Alexandru Tămâianu împotriva mai multor polițiști care au refuzat să-i facă jocul de-a lungul timpului. E vorba de comisarul șef Nicolae Baciu, fostul șef al Serviciului Arme, Explozivi şi Substanțe Periculoase din IPJ Argeș, de comisarul șef Liviu Neacșu, ofițer al aceluiași serviciu, precum și de comisarii de poliție Daniel Coșgărea, Răzvan Cârstea și Cosmin Culcea din cadrul IGPR, Direcția Arme, Explozivi şi Substanțe Periculoase, primul fiind chiar șeful Direcției amintite. Potrivit unei ordonanțe din 1 martie 2016, procurorul Ion Ristea de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești a clasat cauza privind plângerea formulată, însă dosarul include multe detalii interesante despre modul de operare al lui Alexandru Tămâianu, pe care vi le prezentăm în cele ce urmează.
Acuzații grave și nefondate la adresa unor ofițeri de poliție din IPJ Argeș și IGPR
Pe 22.12.2014, s-a înregistrat la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești, prin preluare de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Pitești, cauza având ca obiect plângerea lui Alexandru Tămâianu împotriva comisarilor de poliție Daniel Coșgărea, Răzvan Cârstea și Cosmin Culcea, din cadrul IGPR, Direcția Arme, Explozivi şi Substanțe Periculoase și Nicolae Baciu și Liviu Neacșu, comisari șefi în cadrul IPJ Argeș, Serviciul Arme, Explozivi, Substanțe Periculoase. Astfel a demarat cercetarea pentru „infracțiunea de abuz în serviciu, inducere în eroare a organelor judiciare, răzbunarea pentru ajutorul dat justiției, omisiunea sesizării organelor judiciare, favorizarea făptuitorului, influențarea declarațiilor și fals inteletual”. În plângerea formulată, precum și în declarația dată la Parchet, Alexandru Tămâianu susținea că persoanele sus menționate, în calitate de ofițeri de poliție, și-au exercitat în mod defectuos sarcinile de serviciu în cadrul activităților specifice privind regimul armelor și munițiilor cu privire la activitatea sa de deținător legal a unor arme de foc și au favorizat activitatea SC Amis Hobby SRL Pitești cu privire la autorizarea activității poligonului de tir din comuna Moșoaia, satul Smeura. Aceleași persoane, conform lui Tămâianu, ar fi întocmit cu rea credință, în fals, acte care nu corespund adevărului, ar fi divulgat informații secrete de serviciu și nepublice și, în unele situații, nu s-au implicat în soluționarea în condiții legale a unor dosare, iar în altele și-au depășit competența de soluționare a cauzei.
Răzbunare, răzbunare, dar a cui?
În urma verificărilor întreprinse de către procuror, s-a constatat că pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești s-a aflat dosarul cu nr 59/P/2013, având ca obiect cercetarea penală a lui Tămâianu Alexandru, întrucât în perioada 1996- 2012 acesta a achiziționat și vândut arme, obținând venituri pentru care s-a sustras de la achitarea taxelor legale. Însă în aprilie 2013, procurorul de caz a adoptat soluția neînceperii urmăririi penale. Prinzând curaj, Tămâianu a susținut ulterior că ofițerii Culcea și Cârstea, comisari în cadrul IGPR, în mod abuziv în septembrie 2013 au procedat la efectuarea unei verificări cu privire la modul în care sunt deținute armele și muniția la locuința sa din Pitești. În ipostaza de parte vătămată, acesta a apreciat că acest control a fost inutil și nu trebuia făcut întrucât nu a existat niciun indiciu cu privire la săvârșirea vreunei ilegalități. În declarația sa, Tămâianu face referire și la o notă întocmită de către S.I.P.I. Argeș, care ar fi avut caracter de document clasificat și pe care comisarul șef Nicolae Baciu i-ar fi prezentat-o cu încălcarea normelor legale în vigoare.Ca urmare, s-a constatat că și acest aspect a fost cercetat de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș, în dosarul 123/P/2014, soluționat prin ordonannța din 28.04.2015 și în care s-a dispus clasarea cauzei.
Patronul de la Amis Hobby, Gheorghe Sima, victimă colaterală
În plângerea sa penală, precum și în declarația dată la Parchet, Alexandru Tămâianu face referire și la modul în care a fost înființat, în localitatea Smeura, un poligon de tir care aparține SC Amis Hobby SRL din Pitești. El a susținut că acest poligon a fost înființat cu nerespectarea normelor legale în vigoare, iar comisarii Nicolae Baciu și Liviu Neacșu, în mod abuziv, ar fi autorizat funcționarea acestui poligon. În cauză a fost audiat Gheorghe Sima, patronul acestei societăți comerciale, care a declarat că avizul de principiu al poligonului a fost obținut în anul 2008 de la Federația de Tir din România, iar ulterior, în același an, a obținut autorizația de funcționare semnată de către comisarul șef Grigore, care, la momentul respectiv, avea calitatea de șef serviciu arme și muniții din cadrul IPJ Argeș. Gigi Sima a mai completat că, la data înființării, poligonul era dotat cu tot ce era nevoie, respectiv aruncător de talere, arme necesare, muniție necesară și personal specializat, existând și semnale de avertizare și semnalizare, dar a funcționat doar până în 2014, când S.A.E.S.P. Argeș nu a mai eliberat autorizație de funcționare pentru că, între timp, apăruseră construcții ale cetățenilor din localitate, în vecinătatea poligonului. Într-adevăr, cercetările penale au stabilit că printr-o dispoziție de anulare a autorizației de funcționare din 2014, IPJ Argeș a considerat că poligonul respectiv nu mai îndeplinește normele Federației Române de Tir Sportiv. Cercetările penale nu au relevat însă, privitor la cauză, elementele săvârșirii unor ilegalități cu relevanță penală. La audieri a fost chemat și Mircea Cimpoieru, asociat la S.C KemKem SRL Pitești, din declarațiile acestuia reieșind atitudinea de respectare a legii de către ofițerii de poliție Baciu și Neacșu. În schimb, comisarul șef Daniel Coșgărea, șeful D.A.E.S.P. din IGPR, în notele sale de relații, a menționat că i s-a întocmit dosar penal lui Alexandru Tămâianu întrucât au existat indicii cu privire la săvârșirea unor fapte penale, existând neconcordanță între evidențele fizice și cele scriptice cu privire la armele deținute de către acesta. În concluzie, comisarul șef Coșgărea a apreciat că nu a încălcat în niciun fel legislația în vigoare ci, dimpotrivă, a depus eforturi pentru respectarea ei. Ca atare, și soluția dată de procurorul Ion Ristea la plângerea/delațiunea lui Tămâianu împotriva polițiștilor mai sus menționați a fost următoarea: „urmărirea penală a stabilit în mod indubitabil că nu există date, indicii sau probe care să fundamenteze suspiciunea cu privire la săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu, inducerea în eroare a organelor judiciare, răzbunarea pentru ajutorul dat justiției, omisiunea sesizării organelor judiciare, favorizarea făptuitorului, influențarea declarațiilor și fals intelectual”. Motiv pentru care același procuror Ion Ristea de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești a dispus clasarea cauzei.
Procurorii, polițiștii și ziariștii făcuți să își piardă timpul din cauza unor dosare fabricate pe bandă rulantă
Aceasta nu este însă prima plângere/delațiune a lui Alexandru Tămâianu, soldată cu clasarea. Pentru că individul și-a făcut un obicei din a depune plângeri la parchete, stresând procurorii cu delațiunile sale sau târând martori la diferite instanțe ce au pe rol procese inițiate de el. Toți acești oameni târâți de Tămâianu pe la parchete sau instanțe au pierdut timp și energie ca să restabilească adevărul. Să decanteze, de fapt, adevărul de minciunile acestui delator de profesie. Pe tot parcursul anului 2015, am făcut și noi, în calitate de jurnaliști, drumuri pe la organele de cercetare penală, unde a trebuit să dăm cu subsemnatul în urma plângerilor mai sus-numitului. În final, magistrații au decelat în spiritul dreptății și pe baza probelor și faptelor existente și nu inventate de către cei care încearcă să îi facă să își piardă timpul.
De altfel, destul de enervat, un procuror din cadrul structurii care a lucrat inițial la caz a exclamat exasperat la una din audierile la care am fost chemați: „de parcă nu am avea dosare mai importante de rezolvat!”. Printr-o ordonanță din 06.11.2015, semnată de procurorul șef al Serviciului Teritorial Pitești al DIICOT, Valentin Preoteasa, a fost încheiat un dosar de urmărire penală în care, în calitate de jurnalist al săptămânalului Jurnalul de Argeș, am fost cercetată, nici mai mult, nici mai puțin, pentru o presupusă accesare a căsuței de poștă electronică a numitului Alexandru Tămâianu. Mai mult, respectivul a încercat, în plângerea sa, adresată procurorilor DIICOT Pitești, să acrediteze ideea că am fi dat publicității informațiile obținute prin „efracție”, informații care, țineți-vă bine, ar fi avut un caracter clasificat. Evident că procurorul de caz, Mihai Valentin, a conchis, la finalul cercetărilor de aproape un an de zile, că fapta de natură penală în ceea ce privește violarea corespondenței pur și simplu nu există, nefiind întemeiate nici susținerile numitului Alexandru Tămâianu cu privire la caracterul clasificat al respectivelor informații. În paranteză fie spus, era vorba despre publicarea unor articole de presă despre mazilirea, pe care noi o consideram neîndreptățită, de către șefii săi din IPJ Argeș, a fostului șef al Serviciului Arme, Explozivi şi Substanțe Periculoase, comisarul șef Nicolae Baciu. După cum se vede și cu ochii închiși, ca și în cazul speței mai sus relatate, era vorba tot despre o vendetă, nu doar a lui Tămâianu, ci și altora cu multe grade din conducerea poliției argeșene.
Material realizat de Alina Crângeanu



























0 Comentarii