Inaugurat în urmă cu aproape cinci ani, Centrul de Afaceri „Forum” al industriașului Gheorghe Badea va mai avea două etaje. Supraetajarea se va face pe un imobil din spatele clădirii principale, acolo unde, la ultimul etaj, este în prezent un teren de sport descoperit. Cum zona respectivă a făcut subiectul a numeroase semne de întrebare privind reglementările urbanistice, cel mai notoriu fiind cazul șantierului unde se va ridica blocul de 10 etaje al firmei Titidan, am dorit să aflăm dacă această supraetajare respectă legislația în domeniu. Asta având în vedere că în apropiere se află Casa Bobancu, monument istoric, iar o parte din zonă face parte din sit-ul urban Republicii. Am stat de vorbă în acest sens cu Cătălin Ghiță, arhitectul-șef al Primăriei Pitești. Cu ocazia discuției avute, acesta a recunoscut în premieră și că locul unde se ridică viitorul bloc al firmei Titidan – chiar lângă Centrul de Afaceri – face parte dintr-un sit urban.

„Situl urban nu include și Centrul de Afaceri”

„Da, domnul Badea are depusă la Primărie o documentație privind o supraetajare, cea din spatele Centrului de Afaceri, acolo unde era un teren descoperit de fotbal. De fapt, titlul documentației este «Închidere perimetrală structură metalică teren de sport». Documentația încă nu a fost avizată”, ne-a precizat arhitectul-șef al Primăriei Pitești.
L-am întrebat pe Cătălin Ghiță și dacă este necesar avizul Direcției de Cultură, Culte și Patrimoniu Argeș, având în vedere faptul că Centrul de Afaceri este într-un sit urban: „Situl urban Republicii se referă la porțiunea situată pe b-dul I.C. Brătianu de la nr. 54, acolo unde este acel litigiu în instanță privind viitorul bloc ce va fi ridicat de firma Titidan, până la nr. 62. Iar situl urban nu include și Centrul de Afaceri al domnului Badea, care e la numărul 52, se poate verifica”.
Am insistat și l-am întrebat pe același arhitect-șef dacă în cazul Centrului de Afaceri se aplică totuși prevederile privind zona de protecție a monumentelor istorice și distanța de 100 de metri, având în vedere că, după cum singur recunoaște, în vecinătate, chiar gard în gard, este sit-ul urban Republicii nr. 54. „În Legea 422 a monumentelor istorice se specifică faptul că, dacă este stabilită o zonă de protecție din punct de vedere al monumentelor istorice într-o documentație de urbanism PUG, se aplică aceea, nu se mai aplică prevederea cu zona de protecție de 100 de metri. Casa Bobancu este într-o zonă protejată și în PUG și în PUZ-ul de zonă centrală. Deci, în acest caz nu se mai aplică prevederea legată de distanța de 100 de metri și nu mai este necesar avizul de la Direcția de Cultură. Oricum, din câte știu, Casa Bobancu este mai departe de 100 de metri față de partea de clădire ce va fi supraetajată”, spune Cătălin Ghiță.

Primăria Pitești, răspuns pe lângă subiect

Și cum răspunsul era departe de a fi clar privind respectarea legislației în acest caz, am trimis Primăriei Pitești, în baza Legii 544/2001 privind accesul la informațiile de interes public, o adresă în care solicitam să ni se precizeze care este distanța minimă față de un sit urban pentru a putea face modificări/supraetajări ale unei clădiri și ce paragraf de lege reglementează această distanță minimă. Am cerut, de asemenea, să ni se spună și când a fost eliberată autorizația de construire pentru supraetajarea Centrului de Afaceri al lui Gheorghe Badea.
La a doua întrebare, Primăria Pitești a răspuns concis și clar, spunându-ne că autorizația de construire a fost emisă pe 22 iulie a.c., Corpul B al Centrului de Afaceri urmând a avea la final 5 etaje, față de 3 etaje cât are în prezent.
La solicitarea punctuală privind distanța minimă față de un sit urban pentru a putea face modificări/supraetajări ale unei clădiri, Primăria Pitești a dat un răspuns pe lângă subiect, sec, inodor și… paralel, cu paragrafe luate cu „copy-paste” din legislație, fără vreo precizare punctuală privind respectiva distanță. “Referitor la «distanța minimă față de un sit urban» vă facem cunoscut faptul că zonele de protecție a monumentelor istorice din municipiul Pitești sunt reglementate în PUG aprobat cu HCL 113/1999 prelungit prin HCL 90/2010, respectiv Planul Urbanistic Zonal-zona centrală a municipiului Pitești aprobat prin HCL 204/22.12.2004. Așa cum este prevăzut și în Legea 422/18.07.2001-privind protejarea monumentelor istorice, art. 18, alin. (1), «monumentele istorice, zonele de protecție și zonele construite protejate, definite potrivit legii, se evidențiază în planurile de amenajare a teritoriului și în planurile urbanistice ale unităților adminstrativ-teritoriale»”, se spune în răspunsul semnat de către arhitectul-șef Cătălin Ghiță și de Cristian Glogojeanu, șef serviciu Urbanism și Autorizații de Construire.
L-am sunat ulterior de mai multe ori pe arhitectul-șef Cătălin Ghiță, pentru a răspunde clar la o întrebare simplă, însă acesta nu a mai putut fi contactat. Încă un exemplu de lipsă de transparență crasă a Primăriei Pitești într-o problemă de interes public. O Primărie Pitești care tolerează de ani de zile haosul urbanistic din municipiu. Și tot legat de acest haos urbanistic din municipiu, nu am văzut până acum pe vreunul dintre potențialii candidați la Primăria Pitești să ia atitudine.