Curtea Constituțională a României (CCR) nu a fost de acord ca profesorii, personalul didactic auxiliar și cel nedidactic din învățământul preuniversitar sau universitar să primească un stimulent de risc de 2.000 de lei (pentru primele), respectiv 1.500 de lei (pentru ultimele două categorii), pentru perioada stării de urgență și a celei de alertă. Această măsură ar fi trebuit să se aplice celor din învățământul de stat, dar, în anumite condiții, și personalului din învăţământul particular. În plus, pentru acest stimulent nu s-ar fi datorat contribuții sociale obligatorii.
Printr-un comunicat de presă, CCR informează că, în cadrul controlului anterior promulgării, „[a] admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Guvernul României şi a constatat că este neconstituţională, în ansamblul său, Legea pentru acordarea unui stimulent de risc pentru personalul din învățământ în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2”.
Proiectul de lege fusese adoptat în Parlament spre jumătatea lunii octombrie și stabilea, în concret, ca, începând cu anul școlar/universitar 2020–2021, pe perioada stării de alertă/stării de urgență instituite ca urmare a situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, personalul didactic, personalul didactic auxiliar și cel nedidactic din învățământul preuniversitar şi universitar de stat, precum şi din unitățile de învățământ preuniversitar înființate în structura instituțiilor de învățământ superior să beneficieze, lunar, de un stimulent de risc. Mai exact, stimulentul ar fi trebuit să fie de:
- 2.000 lei, pentru cadre didactice, respectiv
- 1.500 lei, pentru personalul didactic auxiliar și pentru personalul nedidactic.
Stimulentul de risc nu ar fi fost acordat tot timpul la valorile maxime, ci proporțional cu timpul pe care angajații din învățământ îl petreceau fizic la școală sau universitate, deci nu s-ar fi acordat și pentru cursurile online. Apoi, lista beneficiarilor și sumele ar fi trebuit stabilite de către directorul școlii sau rectorul universității.
Alternativ, și profesorii din mediul privat ar fi putut beneficia de stimulentul de risc amintit mai sus. Concret, angajații din învățământul particular ar fi putut primi acest stimulent, pe perioada desfășurării cursurilor în cadrul școlilor sau universităților, contravaloarea acestuia urmând să fie suportată „şi din finanţarea asigurată de stat, potrivit legii, în baza costului standard per elev/preşcolar/antepreşcolar”, așa cum apărea în proiect.
Mai mult, pentru acest stimulent, nu ar fi trebuit datorate contribuții sociale obligatorii (de asigurări sociale, de asigurări sociale de sănătate, respectiv cele asigurătorii pentru muncă).
Buna-i masura ! Elevii … cum ” ar fi putut beneficia de stimulentul de risc amintit mai sus ” ?