„Nivelul de bullying și hărțuire s-a întins pe o perioadă destul de lungă”, spune Mădălina Turza, președintele ONG-ului „Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilități”
Acest ONG a sesizat Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, care, în 2018, a dat 3 amenzi şi 5 avertismente școlii și Inspectoratului Școlar Județean Argeș, într-o decizie fără precedent
În 2016, la Școala «I.L. Caragiale» din Pitești, 29 de copii dintr-a șaptea au protestat, timp de trei zile, față de un coleg cu deficit de atenție și hiperactivitate, diagnosticat cu ADHD (attention deficit hyperactivity disorder), pe motiv că acesta ar fi agresiv. Povestea scoate la iveală scandalul în care au fost târâți copiii de câțiva adulți plini de prejudecăți. În final, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a stabilit că acest copil a fost discriminat și a acordat amenzi școlii și Inspectoratului Școlar Județean Argeș. Instituțiile au contestat sancțiunile, dar, în acest an, Înalta Curte de Casație și Justiție din România le-a respins recursul: o victorie pentru copilul discriminat. O victorie simbolică pentru toți copiii cu dizabilități care au fost discriminați în învățământul de masă din România. Procesul a durat mai mult de cinci ani, fiindcă dreptatea în astfel de spețe se obține greu.
Cum s-a desfășurat „serbarea urii”
În România, copiii cu dizabilități și/sau cerințe educaționale speciale se confruntă adesea cu fenomenul segregării școlare, cu discriminare, cu izolare, cu percepții negative sau cu lipsa serviciilor sau a personalului de sprijin. Este și cazul de la Şcoala «I.L. Caragiale» Pitești, din 17 octombrie 2016, când elevii de clasa a VII-a B s-au aliat împotriva unui coleg cu cerințe educaționale speciale, pe care îl acuzau că este agresiv cu ei. În holul școlii, copiii, însoțiți de câțiva părinți, au purtat pancarte pe care era scris cu majuscule: „Vreau să îmi împlinesc visele”, „Vreau să învăț”, „Vreau să mi se respecte drepturile”, „Vreau respect”, „Vreau să fiu în siguranță”, în timp ce subiectul protestului a stat singur în clasă. Între timp, a venit și presa și i-a filmat pe copii, iar scandalul a fost rostogolit și prezentat și la nivel național.
Spectatorii s-au împărțit în două tabere, unii luau apărarea copiilor care spuneau că sunt amenințați de colegul lor și alții luau apărarea băiatului respins de colegi. Copilul față de care s-a protestat este adoptat și s-a confruntat cu mai multe probleme de sănătate de-a lungul timpului, fiind diagnosticat cu ADHD. În trecut, a fost înscris și la alte școli, iar la Școala «I.L. Caragiale» a și fost mutat disciplinar de la o clasă la alta, într-o încercare pe care actualul director a numit-o de integrare, „un fel de restart”. Astfel că neînțelegerile de acolo nu erau recente, pentru că și înainte de protest copilul era însoțit de unul dintre părinți la școală, timp de câteva ore.
Scenariul protestului s-a repetat în următoarele două zile, până când autoritățile locale au decis ca elevul să fie evaluat medical, pentru a se stabili ce formă de învățământ îi este potrivită. Totul deși certificatul de orientare școlară emis în 2015 îl orienta către învățământul de masă. După a treia zi de manifestare împotriva sa, copilul nu a mai fost la școală. Părea că protestul și-a atins ținta.
Mădălina Turza, președinte ONG: „Nivelul de ură, de respingere și de atacuri la persoană a fost foarte ridicat”
Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilități este ONG-ul care a fost contactat de mama copilului cu ADHD în 2016, a derulat o perioadă de consiliere juridică și încercare de rezolvare a situației prin mediere și apoi a reprezentat în toate fazele judiciare cazul acestui copil. De cealaltă parte, și părinții copiilor care au protestat au trimis memorii ONG-ului. CEDCD descria protestul ca o serbare a urii, copii instruiți de părinți să își urască colegul dezavantajat și înlăturați de la o evoluție sănătoasă din punct de vedere cognitiv-emoțional.
Despre acuzațiile părinților, Mădălina Turza, președintele ONG-ului, spune tranșant „că nu erau justificate”, dar crede că aceștia vizau un nivel ridicat de performanțe școlare și că, „din punctul lor de vedere, prezența unui copil cu dizabilități de învățare, atenție, nici măcar nu vorbim de o formă de dizabilitate severă, ar fi stricat atmosfera și i-ar fi defocusat pe copii de la învățare. Ceea ce, evident, nu este adevărat, cu atât mai mult cu cât copilul respectiv nu punea probleme comportamentale”.
Președintele ONG-ului a conturat și ce impact a avut protestul. „Au fost, cu siguranță, și asupra copilului și asupra mamei niște efecte emoționale dramatice. Copilul, de altfel, a intrat într-o sesiune de consiliere psihologică cu specialiștii de la DGASPC. În schimb, mama, din păcate, nu a beneficiat de servicii de sprijin. Dar nu puține au fost dățile în care a vrut, efectiv, să renunțe, pentru că era foarte greu, adică nivelul de ură și de respingere și de atacuri la persoană a fost foarte ridicat, cel puțin în fazele incipiente ale procesului și, ulterior, după ce am obținut primele decizii pozitive”.
După ce a făcut consultul de specialitate, elevul a mers la aceeași școală și în aceeași clasă. Mădălina Turza a sfătuit-o pe mama băiatului să procedeze în acest fel și a solicitat sprijinul Direcției de Protecție a Copilului „pentru a facilita și media cât de cât prezența lui în clasă”. Totuși, probleme au rămas și după protest: „Nivelul de bullying și hărțuire s-a întins pe o perioadă destul de lungă, adică nu s-a încheiat, pentru că erau diferite forme insidioase, atât între copii, cât și între părinți. Până la urmă, copiii au fost literalmente influențați de către familii și părinți”, a mai adăugat Mădălina Turza. Ulterior, băiatul a susținut examenul de evaluare națională și a intrat la liceu.
Citește și În ultimii trei ani, la Şcoala „I.L. Caragiale” au mai fost încă patru incidente
Amenzi și avertismente pentru școală și IȘJ Argeș
În 2016, Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilități a depus plângere la Parchetul de pe lângă Judecătoria Pitești pentru infracțiunile de șantaj și incitare la ură și discriminare împotriva a patru dintre părinți. A fost o cercetare asupra faptei (in rem), iar cauza s-a clasat în 2019. CEDCD a sesizat și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, iar în 2018 demersurile ONG-ului au dat roade. CNCD a acordat 3 amenzi şi 5 avertismente școlii și Inspectoratului Școlar Județean Argeș, într-o decizie fără precedent. Școala și IȘJ Argeș au apelat la toate căile de atac și au acționat în instanță sancțiunile primite. Pe 19 martie 2019, Curtea de Apel Pitești a respins cererea ca neîntemeiată. Ulterior, la începutul acestui an, și Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv recursul reclamanților împotriva sentinţei pronunţate de Curtea de Apel Piteşti ca nefondat, după cum se arată pe portalul instanței.
Noul director al Școlii «I.L. Caragiale»: „A fost mai mult un protest spontan, care a degenerat foarte mult”
CNCD a acordat Școlii Gimnaziale «I.L. Caragiale», în 2018, 2.000 de lei amendă, prin directorul Alin Vlad, pentru neadaptarea curriculei școlare de la data în care băiatul se mutase în clasa a VII-a B, și amendă contravențională de 1.000 lei pentru scăderea notei la purtare elevului, dar și avertisment pentru determinarea părinților de a muta pe minor la o altă unitate școlară și pentru postarea pe facebook a unor mesaje discriminatorii la adresa elevului. Avertisment au mai primit Cornelia Baicu, inspector școlar pentru Învățământul special, și directorul Alin Vlad.
Între timp, la Școala «I.L. Caragiale» a fost numit un nou director, Laurențiu Mustață, de altfel profesor în cadrul unității școlare la momentul protestului. Din punctul său de vedere, situația a luat amploare pentru că nu a fost bine gestionată. „A fost mai mult un protest spontan, care a degenerat foarte mult, nimeni nu i-a acordat foarte multă atenție și situația a degenerat foarte rapid și, din păcate, pentru școala noastră a rămas ca o amprentă negativă, dar, din punctul nostru de vedere, al școlii, al cadrelor didactice, al copiilor, al părinților, nu a existat niciun fel de problemă”, ne-a spus directorul în legătură cu eventuale schimbări pe care le-a adus protestul în școală. L-am întrebat pe director și dacă acest episod nefericit i-a făcut să fie mai toleranți. „Nu e vorba de asta. Să știți că noi întotdeauna am fost. Și cred că toate cadrele didactice, adică face parte din fișa postului. Noi întotdeauna am fost foarte toleranți”. Directorul a mai precizat că școala a avut și are foarte mulți copii cu CES de când au fost integrați în învățământul de masă „Și noi, cadrele didactice, dintotdeauna am acordat atenție sporită acestor situații”.
Unitatea de învățământ a plătit amenda dată de CNCD, „pentru că și noi, ca școală, ne-am asumat partea noastră de vină”, a susținut actualul director. În final, Laurențiu Mustață a catalogat situația din 2016 ca „un accident foarte nefericit, un protest spontan, care nu a fost luat în seamă, în serios, iar în momentul în care informația a apărut deja pe facebook și a fost analizată pe toate părțile în media, vă dați seama că lucrurile au degenerat foarte rapid și într-un mod nefericit pentru noi. Deși noi, ca școala, din punctul meu de vedere, am făcut tot ceea ce ținea de noi pentru a gestiona această situație, doar că apar și astfel de situații, accidente nefericite. Nu suntem singura școală care are copii cu CES și aș putea spune că suntem una dintre școlile care reușește să integreze cu succes acești copii”.
Dumitru Tudosoiu, inspector școlar general: „Nu era o lecție care putea fi predată copiilor”
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a amendat și Inspectoratul Școlar Județean Argeș, reprezentat în 2016 de inspectorul școlar general Dumitru Tudosoiu, cu 2.000 lei amendă contravențională pentru declarațiile din presă și avertisment pentru pasivitatea de care a dat dovadă și lipsa de promptitudine în a interveni în astfel de situații. L-am întrebat pe Dumitru Tudosoiu, care a revenit în primăvara acestui an din nou la conducerea instituției, dacă îi pare rău că s-a ajuns aici.
Acesta a insistat că a fost acolo „cu misiunea de a aplana acel conflict”: „Din punctul meu de vedere, nu așa trebuia să se comporte adulții față de copiii lor. Adică nu era o lecție care putea fi predată copiilor. Le înțelegeam și disperarea cumva, dar nu metoda prin care au protestat și modul prin care au făcut chestiunea asta. Noi, în calitate de mediatori, repet, am muncit mult și cu colegii mei inspectori de la vremea aceea. Au fost ore întregi petrecute cu copilul în sala de clasă, cu monitorizare, cu asistență psihologică. După toată chestiunea asta, noi am fost cei amendați. Dacă este să îmi pară de ceva rău, îmi pare rău că, la momentul acela, lucrurile n-au fost gestionate corect în școală, pe de o parte. Pe de altă parte, îmi pare rău că am muncit și eu, și alții, și am fost poate mai mult decât profesioniști acolo, în școală, și părinți. Adică ne-am pus în pielea părinților și de o parte și de alta. Și cu toate eforturile noastre susținute, bineînțeles că am fost târâți în tribunale. E un gust amar să știi că ești implicat 100% în munca pe care o faci și pentru care ești plătit să o faci și să realizezi că lucrurile, de fapt, iau altă turnură, pentru că există o altă interpretare, cu discriminarea. Noi n-am discriminat pe nimeni, vă dați seama, nici pe unii, nici pe alții, și am încercat să aplanăm un conflict la momentul acela, lucru care s-a și întâmplat până la urmă”, ne-a declarat inspectorul școlar general Dumitru Tudosoiu.
Citește și A venit Moş Crăciun la clasa „Fluturaşilor” de la Şcoala „I.L. Caragiale” din Piteşti
Concluziile instituțiilor, după aproape 6 ani
Cum s-ar fi putut rezolva acel conflict după părerea Mădălinei Turza? „Cu siguranță, cea mai bună variantă ar fi fost aceea în care să nu se ajungă la astfel de conflict și acei părinți să înțeleagă că locul acelui copil este în școală, nu numai legal vorbind, dar și moral. Și s-ar fi putut discuta foarte frumos într-o ședință cu părinții sau un alt tip de întâlnire formală sau informală despre nevoile acestui copil și ale celorlalți copii, despre posibilele probleme pe care el le ridică și printr-o rezolvare pe cale amiabilă, dar acest lucru nu s-a dorit de către ceilalți părinți, pentru că, efectiv, au pornit de la premisa că el nu are ce să caute în acea școală”, ne-a răspuns președintele CEDCD.
Cum ar fi fost rezolvat acel conflict, din perspectiva noului director al școlii. „În primul rând, ar fi trebuit discutat cu colectivul clasei, cu părinții. Adică prima dată ar fi trebuit gestionată situația la nivelul clasei, până să se ajungă să fie afectată sau antrenată toată școala în această… Clar, nu ar fi trebuit să se ajungă la acel protest. Clar! Nu trebuie permis așa ceva într-o unitate de învățământ, nu putem să permitem să se protesteze împotriva unui alt copil, indiferent ce s-ar fi întâmplat sau care ar fi fost motivele care ar fi dus la acel protest”, a subliniat directorul Laurențiu Mustață.
În schimb, inspectorul școlar general al județului Argeș spune că nu ar schimba nimic. „Dacă aș da timpul înapoi, m-aș întoarce și, în principiu, aș face același lucru. Adică m-aș duce să vorbesc cu părinții din ambele tabere, m-aș duce să încerc să gestionez situația prin discuție, prin comunicare, nu prin măsuri din acestea, să ne legăm cu lanțul de poartă sau să ne punem plăcuță de gât în semn de protest. Deși e legal, dar parcă nu aceea e calea care rezolvă conflictele și tot cuvântul. Acum, dacă mă întrebați din nou, nu știu, poate că aș apela la specialiștii din domeniu, și al discriminării, și din juridic. Am plăti acest serviciu, eventual, dacă s-ar putea, și i-aș ruga să gestioneze situația. Dacă noi n-am făcut-o cum trebuie, s-o facă cei care se pricep”, a concluzionat Dumitru Tudosoiu.
Am încercat să luăm legătura și cu mama copilului discriminat, dar n-am primit un răspuns până la scrierea articolului.
Incidentul de la Pitești – unul dintre nenumăratele cazuri de la nivel național
Cazul de la Pitești nu este singular, dar este unul dintre cele mai bine mediatizate. Potrivit Diagnozei Situației Persoanelor cu Dizabilități în România, realizată de Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții, în anul școlar 2018-2019, de exemplu, existau 66.274 de copii cu certificat CES încadrați în învățământul preuniversitar, adică 2,3% din copiii de vârstă școlară, dar sistemul de învățământ de masă este deficitar atunci când vine vorba de educația incluzivă pentru aceștia.
Iar printre probleme se numără faptul că nu toate școlile au mediul fizic accesibilizat (rampe, intrări), numărul cadrelor didactice fomate pentru a lucra cu elevii cu CES este redus, iar numărul profesorilor de sprijin este mai mic decât cel prevăzut de lege. În plus, o altă barieră întâlnită este atitudinea de respingere a părinților celorlalți copii. Astfel că doar o parte dintre elevii cu dizabilități și/sau CES sunt integrați în învățământul de masă. De asemenea, și președintele CEDCD, cu experiență în Comisia Națională pentru Desegregare și Incluziune Educațională, înființată printr-un ordin al Ministrului Educației în 2019, a amintit că au fost „nenumărate cazuri” similare cu cel din Pitești, în care părinții dintr-o clasă sau școală s-au organizat într-o formă de protest față de prezența unui copil cu dizabilități.
Articol realizat de
Mari Tudor
Acest articol a fost realizat în cadrul Proiectului „Școala pentru toți Copiii!-II”, susținut prin programul „Active Citizens Fund România”, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui articol nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații, accesați www.eeagrants.org. Informații despre Active Citizens Fund România sunt disponibile la www.activecitizensfund.ro.
0 Comentarii