România se numără printre primele țări europene la nivel de reglementare a pieței jocurilor de noroc. Deși nu este una dintre cele mai valoroase industrii (valoarea de piață este de 2.4 miliarde Euro), sectorul jocurilor de noroc din România a stârnit dezbateri intense în ultimii ani. Unul dintre subiectele fierbinți este reprezentat de protejarea intereselor jucătorilor.
ONJN, autoritatea de reglementare a jocurilor de noroc și operatorii de top cazinouri online din industria românească promovează intens Jocul Responsabil. Politica Jocului Responsabil vizează protejarea jucătorilor prin oferirea instrumentelor specifice de menținere a controlului asupra timpului și resurselor de joc. Totodată, este vizată și restricționarea accesului la jocurile de noroc a persoanelor care au vârsta sub 18 ani.
Deși jocurile de noroc reprezintă o alegere personală, depășirea limitelor rezonabile și perceperea acestora ca o sursă de venituri reprezintă o amenințare pentru jucători. Drept urmare, în ultimii ani, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc din România a intensificat programele de implementare a Jocului Responsabil. Se poate spune în anul 2026 că situația este sub control și că jucătorii sunt protejați în mod real de către operatorii din domeniu?
Jocul Responsabil pe platformele online de jocuri de noroc
Operatorii licențiați de ONJN se supun unei proceduri stricte privind integrarea pe site-urile lor a instrumentelor necesare respectării normelor Jocului Responsabil. De aceea, în profilurile jucătorilor, aceștia vor găsi următoarele opțiuni specifice Jocului Responsabil:
- Limite de configurare a sesiunii de joc (pariuri și pierderi);
- Limite de configurare a timpului alocat jocului (setarea alertelor de realitate și perioada petrecută pe site);
- Limite pentru depuneri;
- Opțiuni de configurare a perioadelor de pauză;
- Autoexcludere.
Pentru a obține acces la depuneri cu o valoare mai mare și la retrageri, jucătorul are obligația de aa-i furniza operatorului dovezi ale identității sale. Solicitarea verificării identității este legată și de dovedirea vârstei jucătorului. În mediul online, aceste instrumente sunt ușor de verificat de către reprezentații ONJN. Ce se întâmplă, însă, în cazul operatorilor tereștri de jocuri de noroc?
În România au fost emise aproximativ 94 de licențe pentru aparate de păcănele, numărul acestora fiind de peste 45000. Plus că, pe teritoriul național funcționează până la 10000 de săli de pariuri. Exceptând verificarea condiției de vârstă prin prezentarea unui act de identitate și a limitării accesului la selecția de băuturi, operatorii tereștri își setează, de obicei, propriile reguli de Joc Responsabil. Prevalează oare interesul propriu, reprezentat de obținerea de profit, în fața susținerii Jocului Responsabil?
Citește și IRCC scade oficial: Cu cât va scădea rata lunară pentru un credit ipotecar
Spectrul dependenței față de jocurile de noroc și scutul reprezentat de Joc Responsabil
ONJN le-a impus operatorilor de jocuri de noroc online să plătească anual 500000 Euro pentru programele de Joc Responsabil. Operatorii tereștri au obligația de a plăti 200000 Euro, iar cei care operează aparate de păcănele plătesc între 500 și 1000 Euro de aparat. Numărul jucătorilor români din locațiile terestre și de pe site-urile cu jocuri de noroc este de 2,4 milioane de persoane. Jumătate dintre aceștia activează în mediul online.
Studiul Play Responsabily a relevat faptul că 55.51% dintre jucătorii români joacă în mod asumat și conștient, dar că 40.3% dintre cei care joacă o fac pentru că văd jocurile de noroc ca pe o sursă potențială de câștiguri. Un procent de 3.80% dintre jucători se declară dispuși să cheltuie salariul la jocurile de noroc. Dintre cei care joacă 39,92% o fac fără să aibă un program clar stabilit.
Aceste două categorii de jucători prezintă un potențial ridicat de a depăși limitele Jocului Responsabil. Studiile mai vechi, efectuate la nivel național, au relevat că 0.6% dintre cei care joacă în România se confruntă cu probleme de adicție de jocurile de noroc. Să fie oare acesta procentul real? Adică, doar 100000 de jucători cu probleme? Realitatea este că numărul este mult mai mare, de până la 7.98%.
ONJN și organizațiile care se ocupă de acordarea de suport jucătorilor dependenți trebuie să intensifice și mai mult acțiunile de protejare a jucătorilor. Este vorba despre programe de restricționare a jucătorilor cu probleme, care să nu mai aibă dreptul de a juca, de baze interconectate între operatori și de acțiuni clare de stopare a depășirii limitelor jocului în mod responsabil.
Ce pot face operatorii români pentru a îmbunătăți programul de Joc Responsabil?
Operatorii își vor prezenta afacerile ca pe o sursă de distracție și vor evita reclamele care promovează bonusurile și premiile oferite. Evidențierea instrumentelor de Joc Responsabil, precum și încurajarea jucătorilor pentru a completa chestionarele pentru stabilirea nivelului de risc de dezvoltare a dependenței reprezintă alte măsuri de implementat.
Desigur, este complicat să așezi în balanța cu profit inițiativele de promovare reală a Jocului Responsabil. Doar că, atunci când vrei să-ți construiești un brand solid, este mai mult decât necesar să ai jucători care să aibă încredere în serviciile pe care le oferi pe piața jocurilor de noroc.
0 Comentarii