# Ministerul Culturii vrea să scape de ea, autorităţile locale se tem de consecinţe
În doar o jumătate de an, doi miniştri ai Culturii au scăpat din mâini Casa de Cultură „Tudor Muşatescu” Câmpulung, deşi imobilul este monument istoric şi este afectat de aproape treisprezece ani de lucrări de reabilitare şi abandon. Soluţia pentru clarificarea situaţiei va fi dată doar de justiţie, în condiţiile în care la nivel administrativ nu există interes real faţă de o asemenea problemă.
Cel care a tras semnale de alarmă este senatorul de Argeş Iulian Cristache. În iunie 2015, acesta s-a adresat ministrului Ioan Vulpescu, solicitând lămuriri faţă de starea dezastruoasă în care se află Casa de Cultură musceleană. Nu în ultimul rând, întrebarea viza şi modul de cheltuire a banilor pentru lucrările de reabilitare, în condiţiile în care acestea nu au fost finalizate, dar s-a cheltuit o sumă dublă faţă de cea prevăzută iniţial, 3,2 milioane de lei faţă de 1,6 milioane. Răspunsul a fost primit în toamnă, de la Institutul Naţional al Patrimoniului şi a inclus referire la refuzul Consiliului Local Câmpulung de a prelua imobilul, acesta blocând o eventuală intervenţie asupra Casei de Cultură. Doar că autorităţile locale solicită o anterioară recepţie a stadiului fizic al clădirii înainte de a o readuce în domeniul public local.
Noul ministru al Culturii răspunde pe lângă subiect
Senatorul a insistat, iar în noiembrie 2015 i-a scris iarăşi ministrului Vulpescu, atrăgându-i atenţia că un alt răspuns ambiguu îl poate face parte într-un proces. Numai că Vulpescu a scăpat de Minister, a scăpat şi de chemarea în instanţă, iar cel vizat a devenit Vlad Alexandrescu, noul ministru al Culturii. În această lună, el a întocmit un răspuns pentru senatorul argeşean, dar conţinutul este, încă o dată, lipsit de substanţă. Se insistă pe implicarea autorităţilor locale pentru rezolvarea problemei, mai ales că, susţine ministrul, în 2012 s-ar fi actualizat proiectul de restaurare. Până la confirmarea unui asemenea lucru şi până la evitarea aruncării greutăţilor în spatele municipalităţii câmpulungene, Casa de Cultură se deteriorează, întregind, astfel, aspectul de oraş în ruine pe care îl are Câmpulungul. În asemenea condiţii, se aşteaptă finalizarea cercetărilor într-un dosar penal aflat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpulung şi având ca obiect infracţiunea de distrugere a Casei de Cultură, dar şi a proceselor derulate pe rolul Tribunalului Bucureşti, în care Institutul Naţional al Patrimoniului, municipiul Câmpulung şi executantul lucrărilor, Romconstruct Holding, se judecă pe banii mulţi şi cu intenţia de a scăpa de responsabilitatea cazului.
Cătălin Ion Butoiu
0 Comentarii