Am un motiv în plus să mă simt legat sufletește de Caragiale: sunt absolvent al Școlii Generale Nr. 16 „I.L. Caragiale” Pitești! Dar nu acesta e motivul pentru care am căutat să-l citesc integral, firește, ci datoria resimțită organic față de clasicii noștri cei puțini. Dacă scriitorul e destul de cunoscut, prezint aici lucruri mai puțin știute despre… politicianul Caragiale și cuvântarea de pomină pe care a ținut-o la Pitești în 1908, prin care a cerut votul piteștenilor, cu umor, pentru un post de deputat.

Citește și Câmpulungenii au trecut Carpaţii pe la Bran. Reconstituire după un moment important din Primul Război Mondial

Take Ionescu l-a convinsă să revină din exilul berlinez ca să candideze la Pitești

Anterior, prin decret regal și susținere liberală, I.L. Caragiale a fost, între octombrie 1881 și octombrie 1882, revizor școlar, mai întâi pentru județele Baia (Suceava) și Neamț, cu reședința la Piatra Neamț, unde a rezistat patru luni, mai apoi pentru județele Argeș și Vâlcea (februarie-octombrie 1882), inițial cu reședința la Pitești, apoi la Râmnicu Vâlcea. Practic, la Pitești, Caragiale a locuit doar câteva luni, suficient, se pare, pentru că, peste zeci de ani, diverși cercetători să scrie câte pagini nepieritoare a creat aici, în frunte cu „Năpasta”, ce prieteni și-a făcut sau că a participat la botezul lui Ion Antonescu (e posibil, nu contrazic legenda locală!).

Caragiale revine la Pitești la 11 mai 1908, în plină campanie electorală pentru un post de deputat pe lista Partidului Conservator Democrat al lui Take Ionescu. La miting participă, firește, și Take Ionescu, cel care îl convinsese să renunțe la exilul berlinez contra unui mandat de parlamentar. Poate pentru că îi face pe piteștenii prezenți la miting „tâlhari, șnapani, hoți, chilipirgii”, Caragiale nu este ales deputat de Argeș. Din păcate. S-ar fi întrerupt, astfel, exilul berlinez, altfel ar fi curs viața lui. Ca să-i dau cuvântul mai repede, mă abțin de la alte comentarii.

Citește și La 67 de ani, un profesor de la Colegiul „Brătianu” a sărit cu paraşuta

Citește și Revizor şcolar în Argeş, I.L. Caragiale a scris „Năpasta” fiind inspirat dintr-o călătorie la Tigveni

Discursul lui Caragiale în fața alegătorilor din Pitești

Mai jos prezint câteva fragmente, din presa vremii, din cuvântarea electorală a lui Ion Luca Caragiale de la Pitești:
„(Se fac oratorului mari și călduroase manifestațiuni de simpatie, aplause prelungite). «Domnilor și doamnelor, din câte persoane sunt aici, fără exagerare, jumătate cel puțin sunt membri ai partidului conservator de când sunt alegători și chiar mai devreme, de când începuseră ca cetățeni să gândească, să aibă pornirea de a judeca și socoti afacerile publice. Așa e? Aici sunt conservatori, afară de doamne, care până acum nu au dreptul să fie nici conservatoare nici liberale. Să sperăm însă că cu vremea, poate, și d-lor să ia parte la afacerile publice și dacă discuțiunea va fi mult mai luminată în Parlament, dar și judecata va fi cu mai multă inimă adusă în dezbaterea publică (vii aplause). Carevasazică, d-voastră, domnilor conservatori veniți aici, dacă m’aș adresa și v’aș spune: tâlharilor! (râsete) șnapanilor! hoților! chilipirgiilor! oameni cari nu aveți altă socoteală decât numai să furați din banul public și să vă chivernisiți pentru interesele voastre particulare! (mare ilaritate). Ce ați zice? Ați zice: omul din cauza căldurii acesteia a înnebunit! Căci în adevăr că nu e glumă (aplause).

Ei bine, domnilor, de două luni și jumătate au început să ne numească așa pe noi toți, pe Partidul Conservator, pe partidul lui Lascăr Catargiu.
De vreo două luni au început încet-încet să ne numească șarlatani, coțcari, până când după împrejurarea nenorocită dela Craiova acum suntem în adevăr briganzi, bandiți, încât țara este pușcăria și oamenii cinstiți au rămas la clubul lui Vanicu! (mare ilaritate).
La clubul lui Vanicu e moralitate, la clubul lui Vanicu e patriotism, naționalism și toate ismurile, poate și ismul de Suez poate că tot acolo e (ilaritate, aplause); iar noi suntem niște ticăloși, încât, în adevăr, M. S. Regele trebue să fie disperat (ilaritate), trebue să-și zică: nu mai merge cu țara așa; pot eu să fac două ministere din colivia lui Vanicu (mare ilaritate), dar n’o să mai am țară!» (ilaritate, aplause)”.

Citește și S-a măritat singura argeşeancă pilot de Boeing 737