Izvorul Tămăduirii
În vinerea din Săptămâna Luminată, creștinii ortodocsi sarbatoresc Izvorul Tămăduirii. Aceasta sarbatoare ne aduce aminte de una dintre minunile Maicii Domnului, întâmplată cu un orb. Înainte de a fi împărat, Leon cel mare a găsit într-o padure un orb, care i-a cerut apă.
La indemnul Maicii Domnului, Leon i-a dat orbului sa bea apa dintr-un izvor, iar orbul s-a vindecat de orbirea sa.
Pentru a multumi Maicii Domnului, cand a ajuns imparat, Leon cel Mare a ridicat in apropierea izvorului o biserica unde s-au savarsit apoi multe minuni.
Aceasta Biserică, situată în vechiul cartier Vlaherne, se mai vede și astăzi in Istanbul.
Sarbatoarea Izvorul Tamaduirii s-a generalizat in Biserica Ortodoxa in timpul secolelor V – VI.
În toate bisericile și manastirile ortodoxe, dupa oficierea Sfintei Liturghii, se savarseste slujba de sfintire a apei, dupa o rânduiala adecvată Săptămânii Luminate.
Sfantul Apostol si Evanghelist Marcu
Sfantul Apostol si Evanghelist Marcu l-a insotit pe Sfantul Apostol Pavel si pe Barnaba, varul sau, in prima calatorie misionara, iar dupa ce merge cu Barnaba in Cipru, il insoteste din nou pe Sfantul Apostol Pavel la Roma.
Acolo se intalneste cu Sfantul Apostol Petru si dupa predica lui va scrie Evanghelia care ii poarta numele.
Dupa traditie, Sfantul Marcu a infiintat Biserica din Alexandria, unde a fost numit episcop, totodată fiind și primul ei papă.
Se crede ca a murit martir in timpul sarbatorilor de Paste, fiind scos din catacomba in care savarsea Sfinta Liturghie, legat cu funii si tarat prin oras.
Sfantul Evanghelist Marcu, pomenit de Biserica noastra la 25 aprilie, este intemeietorul si ocrotitorul Patriarhiei Alexandriei.
Este venerat în mod deosebit de Biserica din Alexandria (coptă) ca fondator al ei. Simbolul său de evanghelist este un leu,semnul distinctiv al Sfantului Marcu, care se afla pe blazonul Patriarhiei pentru a arata originea apostolica a crestinismului din aceasta zona a Africii.
Aceasta este una din cele cinci patriarhate antice ale Bisericii, membra a „Pentarhiei”. Ocupa locul al doilea in diptice, dupa Patriarhia Ecumenica.
Sfântul Cuvios Vasile de la Poiana Mărului
Sfântul cuvios Vasile de la Poiana Marului s-a născut în anul 1692 în localitatea Poltava din Ucraina. Vine in Tara Româneasca, foarte probabil pe vremea lui Constantin Brancoveanu si a Mitropolitului Antim Ivireanu, cand viata bisericeasca si culturala a Tarii Romanesti era in apogeu.
Impreuna cu ucenicul sau, ieroschimonahul Mihail, si cu alti calugari, intra in obstea Manastirii Dalhauti, in apropierea orasului Focsani, unde ramane 20 de ani. Aici este hirotonit preot si la scurt timp numit staret, chiar daca nu avea incă nici 30 de ani.
Sfântul Vasile aduna in jurul sau o obste de peste 40 de calugari sihastri, pe care ii deprinde cu ascultarea, smerenia, tacerea si cu rugaciunea mintii. Astfel, staretul Vasile face din obstea sa o adevarata scoala de traire isihasta.
Dupa ce infiinteaza cateva manastiri in Buzau si Vrancea, se stabileste la Manastirea Poiana Mărului.
Citește și:
- Răgaz pentru suflet (10). De-aş avea
- După Mânăstirea ortodoxă, și Bărăția catolică a Câmpulungului va intra în reabilitare
- CEA DE-A 100-A PROIECȚIE DE GALĂ A FILMULUI „ENESCU, JUPUIT DE VIU” VA FI LA PARIS
De numele Cuviosului Vasile de la Poiana Mărului se leaga existenta isihasmului romanesc, adica practicarea rugaciunii mintii. Pe langă aleasa sa viata duhovniceasca-ascetica, staretul Vasile era si un bun cunoscator al scrierilor patristice si postpatristice, din care a facut anumite traduceri.
Ca dascal al rugaciunii, marele staret a scris si cateva „Cuvinte“ despre paza mintii, despre rugaciune si crestere duhovniceasca, scurte introduceri la scrierile filocalice, lucrari teologice-ascetice, in limba slavona, care au ramas in manuscris.
A fost parintele duhovnicesc al viitorului staret Paisie de la Neamt, pe care l-a calugarit in anul 1750, la Athos.
Sfântul Cuvios Vasile de la Poiana Mărului a trecut la cele vesnice la 25 aprilie 1767. Datorita vietii sfinte, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, in sedinta sa din 4-5 martie 2003, a hotarat ca el sa fie trecut in ceata Cuviosilor Parinti purtatori de Dumnezeu, cu data de prăznuire 25 aprilie.
0 Comentarii