Stolnicul Constantin Cantacuzino, autorul hărții Ţării Româneşti de la 1700
1700 – stolnicul Constantin Cantacuzino, realizează în anul 1700, la Padova, Harta Ţării Româneşti. În ea sunt consemnate 15 dealuri unde se făceau cele mai bune vinuri, dealurile din Piteşti ocupând locul doi, după Râmnicu Sărat.
Spital în hanul stolnicului Socolescu
Pe timpul ocupaţiei ţariste, din anul 1829, survenite la încheierea războiului ruso-turc finalizat prin Tratatul de Pace de la Adrianopol, la Piteşti a fost organizat un spital militar, în hanul stolnicului Ion Socolescu.
Corul lui Teodor Băjenaru
În luna iunie 1884 venea în Piteşti să îşi înceapă activitatea de diacon, Teodor Băjenaru, fost elev al Conservatorului de muzică şi declamaţiune din Bucureşti. Mare iubitor de muzică şi în acelaşi timp dispunând de o pregătire muzicală temeinică, Teodor Băjenaru, a organizat un cor la
Piteşti, în noiembrie 1884. Corul lui va cânta pentru prima dată la Biserica ”Sfântul Gheorghe”.
S-a înființat filiala locală a Ligii Culturale
Se inițiază la Pitești, în 1891, filiala locală a Ligii Culturale, devenită în 1914 Liga pentru Unitatea Culturală a Tuturor Românilor, în cadrul căreia, de-a lungul timpului, au conferențiat mari nume precum Alexandru D. Xenopol, Dimitrie Onciul, Vasile Pârvan sau Nicolae Iorga.
(Informaţii selectate din „Piteşti – 630, memento”, de Petre Popa)
Citește și Prinţul Alexandru Cantacuzino, deputatul legionar de Argeş
Citește și Toamna începe cu Archangels Fest Topoloveni, paradă moto, zboruri cu avionul şi concert Holograf
0 Comentarii