George Lahovari editează “Dicţionarul geografic al judeţului Argeş”

1888 – George I. Lahovari editează, la Bucureşti, “Dicţionarul geografic al judeţului Argeş”, care cuprinde importante referiri la Piteşti. De asemenea, în acelaşi an, se tipăreşte la Piteşti revista enciclopedică ”Luceafărul”.

Franz Liszt a cântat la clavecinul de la conacul Goleşti

1897 – În vechiul conac al Goleştilor se află şi astăzi o piesă de muzeu inedită. Este vorba despre un clavecin la care ar fi cântat marele compozitor Franz Liszt la trecerea sa prin Ţara Românească. Impresionat de muzica românească, Liszt a compus “Rapsodia Română” pentru pian, cu teme de doine, balade şi cântece de petrecere.

Unitățile industriale reprezentative ale Piteștiului la 1906

1906 – Ca unități industriale reprezentative orașul Pitești avea Moara Sistematică de Făină, Abatorul şi Fabrica de Pielărie și Încălțăminte din Găvana (comună suburbană).

Citește și S-a filmat din nou în Muscel: „Urzeala tronurilor” în stil românesc

A fost inaugurată Şcoala Nr. 1 din Piteşti

1909, octombrie. Primarul Piteştiului, profesorul Nae Dumitrescu, a inaugurat, în octombrie 1909, Şcoala primară de băieţi Nr. 1 “Nicolae Simonide”, aflată şi astăzi în apropierea Pieţei Ceair. La inaugurare a fost prezent Spiru Haret, ministrul Instrucţiunii Publice. În această şcoală cu tradiţie în Piteşti au studiat: Ion C. Brătianu, Ion I.C. Brătianu şi Armand Călinescu, foşti prim-miniştri ai României.

Arendarea lacului amenajat de Primărie în Parcul Trivale

1914 – În anul 1914, negustorul piteştean Ion G. Buţănescu a câştigat licitaţia pentru arendarea lacului amenajat de Primărie în Parcul Trivale. El a comandat mai multe bărcuţe la şantierul de la Turnu Severin. Lacul şi patinoarul au fost folosite de piteşteni doar în 1914, contractul fiind reziliat amiabil în 1915.

Citește și Tradiţia filantropiei în familia Golescu

Epurarea bibliotecilor de importante volume tradiționale

1949 – Apare Hotărârea Guvernului Republicii Populare Române privind epurarea bibliotecilor de importante volume tradiționale, urmări nefaste inclusiv pentru instituțiile publice și cititorii din Pitești.

Demontarea vechiului Monument al Independenței

1950 – Demontarea vechiului Monument al Independenței (1906), aflat la intersecția de atunci dintre bulevardul Elisabeta și Calea Craiovei, reconstruit pe strada Crinului (1969).
(Informaţii selectate din „Piteşti-630, memento” de Petre Popa)

Citește și Ziua Brâncuși 2021. Omul infinitului, aniversat în toată România. Poezia „Pasărea măiastră” – modest omagiu!