Prima fabrică de hârtie din țară a funcționat la Câmpulung
1635. Pe lângă însemnătatea economică şi politică pe care a avut-o în istoria ţării, Câmpulungul a avut un rol important şi în cultura românească. Existenţa cancelariei domneşti, cu un număr mare de slujitori, a contribuit la răspândirea scrisului şi a ştiinţei de carte în oraş şi în împrejurimi. Domnitorul Matei Basarab înfiinţează la Câmpulung a doua tipografie din Ţara Românească, menită a tipări cărţi nu numai pentru ţările române, ci şi pentru cititorii din alte ţări. Tipografia a fost instalată în 1635 pe lângă mănăstire şi a funcţionat, cu unele întreruperi, până în 1650. Tot Matei Basarab, în 1643, înfiinţează la Câmpulung prima fabrică de hârtie din ţară.
Grigore Tocilescu a dus la Academia Română icoane de la Biserica “Sf. Nicolae”
1885. Cunoscutul profesor Grigore Tocilescu, unul din primii istorici care s-au ocupat de studiul civilizaţiilor de pe teritoriul fostei Dacii, a efectuat o amplă cercetare a lăcaşurilor de cult din Piteşti. Acesta a ridicat icoane de preţ de la Biserica “Sf. Nicolae” şi le-a transportat la Academia Română.
Publicaţiile anului 1886
1886. În Piteşti apar mai multe publicaţii. Pe 13 februarie apare săptămânalul ”Dorinţa Argeşului” condus de M.D. Chiţescu, care-şi încetează activitatea după numai doi ani. La 1 aprilie apare, de două ori pe săptămână, ”Monitorul Judeţului Argeş” pentru publicaţii administrative şi judecătoreşti. În august apare, pentru numai trei luni, publicaţia ”Biserica şi Şcoala”, foaie religioasă şi ştiinţifică, condusă de Petre Arsenescu.
A fost inaugurată Şcoala Comercială din Piteşti
1899, 3 octombrie. A fost inaugurată Şcoala Comercială din Piteşti. În primul an s-au înscris 41 de elevi, iar profesorii care proveneau de la Liceul “I.C. Brătianu” s-au angajat să predea gratuit. La 1 aprilie 1906 şcoala a fost trecută în bugetul statului.
Înfiinţarea Casei Creaţiei Populare Argeş
La 2 mai 1956 are loc înfiinţarea Casei Creaţiei Populare Argeş, astăzi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, sediul în Piteşti, directori Aurel Popescu, Mihail Ghiţescu, Zenovie Păun, Constantin Alexandrescu. Monografie, sărbătorirea Semicentenarului instituţiei (1956-2006). Îndrumare de specialitate, formaţii artistice proprii, editură, preocupări externe.
(Informaţii selectate din „Piteşti-620, memento” de Petre Popa)




























0 Comentarii