Principele Serbiei a vizitat orașul Pitești
1846, octombrie. Principele Serbiei, Mihail Obrenovici, a vizitat oraşul Piteşti, fiind găzduit în spaţiile Episcopiei Argeşului, reprezentată protocolar, de un locţiitor.
În Piteşti au activat comisari revoluţionari de propagandă în 1848
1848, mai-septembrie. În Piteşti au activat având calitatea de comisari revoluţionari de propagandă Andrei Pretorian, M. Marghiloman, C. Catina, N. Nanu, Ion I. Mihăileanu, Scarlat, Ştefan şi Demostene, Turnavitu, Partenie Ieromonah, Gheorghe Petrescu, Toma Furduiescu, Ilie Trifonescu.
Planul de reaşezare a zonei centrale a oraşului Piteşti
1850. Departamentul Trebilor din Lăuntru a aprobat un ”Plan de reaşezare a zonei centrale a oraşului Piteşti”. Începe ordonarea gârlelor şi pâraielor care umblau prin oraş, demolarea magherniţelor, alinierea străzilor şi a caselor.
Se finalizează instalarea telegrafului
1859, decembrie 3. Se finalizează instalarea telegrafului, devenind funcţională linia Bucureşti-Piteşti, cu oportunităţi pentru legături cu celelalte oraşe din ţară.
Piteştenii au susţinut deciziile secularizării averilor mănăstireşti
1863, decembrie 16. Piteştenii au susţinut deciziile secularizării averilor mănăstireşti, concretizate prin Legea datată 13/25 decembrie 1863. La nivelul Principatelor, acestea cuprindeau 27% din pământul cultivabil al ţării.
Desenatorul și pictorul A.D. Lancelot a trecut prin Piteşti
1866. În notele sale de călătorie despre Piteşti, desenatorul şi pictorul francez A.D. Lancelot, printre altele, scrie: „Casele, mai toate construite din lemn, sunt grămădite fără niciun plan… Câteva noi de piatră spaţioase şi bine construite arată că Piteştii încep a se înfrumuseţa şi a se evrupeniza; ele contrastează foarte ciudat cu marile clădiri vechi…”.
(Informaţii selectate din „Piteşti-620, memento” de Petre Popa)
