Kogălniceanu îi dă sfaturi prefectului Vărzaru

În 1864, Mihail Kogălniceanu îi telegrafiază prefectului de Argeş Vărzaru pentru a-l înştiinţa că liberalii din Bucureşti complotează schimbarea lui, împreună cu Ion Mihalache, fost subprefect de Argeş, şi Ion Brătianu. Kogălniceanu îl mai sfătuieşte pe Vărzaru să ia măsuri energice în cazul în care adversarii îi fac propagandă negativă. De asemenea, îl sfătuieşte pe prefect să ia legătura şi cu preşedintele Tribunalului.

Ameninţarea armatei ruse

În faţa poziţiei tot mai ameninţătoare a armatei ţariste cantonate pe teritoriul naţional, în data de 20 aprilie 1878, Consiliul de Miniştri prezidat de Carol I hotărăşte ca armata română să ia poziţie de apărare în zona Piteşti-Câmpulung-Târgovişte. De asemenea, Consiliul de Miniştri cere cavaleriei să se plaseze pe Argeş până la Găeşti şi Titu.

Avocatul Dimancea, modelul lui Farfuridi

În perioada 1882-1883, I.L. Caragiale a fost revizor şcolar al Circumscripţiei Argeş-Vâlcea, care îşi avea sediul la Piteşti. În această perioadă, dramaturgul a scris „O scrisoare pierdută”, modelul personajului Farfuridi fiind avocatul piteştean N. Dimancea.

Apare săptămânalul satiric „Ţăndărică”

Pe 23 februarie 1887 apare la Piteşti o publicaţie săptămânală satirică intitulată „Ţăndărică”. Redactorii ziarului erau E. Gr. Kiriţescu, C.N. Cernăţeanu şi Grinduş. În anul 1888 mai apar la Piteşti încă trei publicaţii. Este vorba despre periodicul  „Ciocanul”, ziarul „Economistul”, editat de Camera de Comerţ şi Industrie, şi ziarul liberal conservator „Gazeta de Piteşti”. 

Promulgarea legii jandarmeriei rurale

La 1 ianuarie 1893 este promulgată legea jandarmeriei rurale. Astfel, în Argeş se înfiinţează o companie de jandarmi, împărţită în plutoane şi secţii. Compania era comandată de un căpitan ajutat de un locotenent şi îşi avea sediul în Prefectura judeţului.

(Informaţii selectate din „Piteşti-620,  memento” de Petre Popa)