Alexandru Ioan Cuza a vizitat oraşul Piteşti

1859. Când domnitorul Alexandru Ioan Cuza a vizitat oraşul Piteşti, la 19 iunie 1859, orăşenii i-au prezentat o schiţă sumară a localităţii. Oraşul avea 1.400 de case, în care locuiau 7.000 de oameni, o şcoală normală în limba română, două şcoli particulare – una germană, cealaltă elină – şi un pension de fete, unde disciplinele de învăţământ se studiau în limbile franceză şi germană. Existau, de asemenea, 10 biserici ortodoxe, una armenească, o sinagogă şi un spital cu 30 de paturi.

Ptolemeu din Alexandria localizează pe râul Argeş al patrulea popor din grupa a doua de geto-daci

În secolul I după Hristos, circulau pe teritoriul argeşean, monede romane emise de împăraţii Nero, Vespasian şi Domiţian. În anii 106-274, actuala aşezare Piteşti a făcut parte, succesiv, din provinciile imperiale romane Moesia Inferior, Dacia inferior şi Dacia Malvensis. În secolul II, învăţatul Ptolemeu din Alexandria localizează pe râul Argeş, al patrulea popor din grupa a doua de geto-daci, denumiţi potulatensi. De asemenea, în lista aşezărilor din Dacia, acesta aminteşte de Ad Pirum şi Ad Pinon, denumiri romane asociate, uneori, cu Piteşti.

Se editează la Pitești primul număr al revistei Păstorul

În ianuarie 1904 Societatea Frăţia a Clerului Mirean din judeţul Argeş editează la Piteşti primul număr din revista Păstorul la Tipografia Transilvania Iosif Schryer din strada I.C. Brătianu, nr. 58.

Casa Pionierilor din Pitești primea actuala clădire de la Inspectoratul Silvic Argeș

1954, august 23. Se deschide Casa Pionierilor din Pitești, astăzi Clubul Copiilor. În 1962, primea, de la Inspectoratul Silvic Argeș, actuala clădire, strada Trivale. Numeroase cercuri științifice și artistice, concursuri, activități externe. Printre directori, Constantin Fulgeanu, Emil Plăpceanu, Stănel Badea, Ștefania Dragnea, Vergil Calciu, Ecaterina Popescu.

În anul 1955 Piteștiul avea 38.333 de locuitori

1955, februarie 21. În Pitești, la efectuarea recensământului populației, așezarea Pitești avea 38.333 de locuitori, din care 15% lucrau în industrie, reprezentând atunci, 35% din cetățenii activi.

(Informaţii selectate din „Piteşti-620,  memento” de Petre Popa)