Premierul Chinei, prânz oficial la restaurantul Argeș

1966, iunie 22. Premierul Consiliului de Stat al Chinei Populare, Zhou Enlai, vizitează orașul Pitești, prânz oficial, saloanele restaurantului Argeș.

Lucrări inițiale la Întreprinderea de Stofe Argeșeana

1967, aprilie 15. Lucrări inițiale în vederea realizării Întreprinderii de Stofe Argeșeana, Platforma Industrială Pitești-Nord, antreprenor general Trustul de Construcții Industriale Pitești. Prin privatizare SC Argeșeana SA, astăzi activitate productivă pentru alte domenii, extinderea și modernizarea spațiilor, firmă germană, o nouă denumire.

Se înființează Institutul Național de Cercetare și Producție pentru Pomicultură Mărăcineni

1967, octombrie 1. Secția Pomicultură a Institutului Băneasa devine Institutul Național de Cercetare și Producție pentru Pomicultură Mărăcineni, Pitești, inițial în localitatea Argeșel, directori, academician Teodor Bordeianu, Constantin Ioniță, Ilarie Isac, Pârvan Parnia, Ion Duțu, Mihai Coman. Sediul actual (1972), proiectanți, C. Răuță, M. Ștef, I. Ionescu, Gheorghe Pacea, antreprenor general Trustul de Construcții Industriale Pitești. Astăzi bază funciară considerabil diminuată, retrocedarea terenurilor experimentale proprietarilor inițiali.

Construirea actualei clădirii a Facultății de Științe Pedagogice

1968-1970. Construirea actualei clădirii a Facultății de Științe Pedagogice, strada Doaga, inițial pentru Liceul Economic, transferată apoi Institutului de Învățământ Superior Tehnic (1 octombrie 1970), astăzi spații ale Universității din Pitești.

Bordelul de la Hotelul Dacia a fost închis de poliţie

Cel mai select bordel din Piteşti de la începutul secolului al XX-lea era cel de la hotelul Dacia. În seara zilei de 29 martie 1903 poliţia a ordonat închiderea localului şi gonirea din oraş a fetelor ce cântă în salon. Acţiunea poliţiştilor a fost susţinută şi de prefectul Manolescu. Antreprenorul Lăzărescu, patronul hotelului Dacia şi implicit şi al localului caffé-chantant din incinta clădirii, a adresat primarului şi prefectului un memoriu prin care solicita deschiderea stabilimentului. În memoriu, Lăzărescu motiva în primul rând că „în localitate există o garnizoană destul de mare şi sunt o mulţime de ofiţeri neînsuraţi şi, în lipsă de acest local public, caută a-şi găsi asemenea distracţii prin casele particulare ale cetăţenilor, dând naştere la stricări de căsătorii şi la alte scandaluri familiare, la care trebuie să se adauge mulţimea de funcţionari precum şi de studenţi care locuiesc în oraşul acest”.
(Informaţii selectate din “Piteşti-620,  memento” de Petre Popa. Rubrică realizată de Marius Ionel)