Vasile Pârvan a conferenţiat la Piteşti
În 1891, s-a iniţiat la Piteşti, Filiala locală a Ligii Culturale, devenită în 1914, Liga pentru Unitatea Culturală a Tuturor Românilor. În cadrul acestei ligi, de-a lungul timpului, au conferenţiat: Nicolae Iorga, Alexandru Xenopol, Vasile Pârvan şi alte personalităţi ale timpului.
Bombardarea reţelei electrice
Reţeaua electrică din Piteşti a avut de suferit în urma bombardamentului din 6 mai 1944. Din acest motiv, dar şi pentru că uzura maşinilor era avansată şi nu se mai putea face faţă cerinţelor tot mai mari, începând cu anul 1947, Piteştiul a început să primească energie electrică de la termocentrala de la Schitu-Goleşti.
Se înfiinţează Şcoala de meserii
În anul 1900, directorul Şcolii Nr. 3 din Piteşti a luat aprobarea Ministerului Educaţiei pentru deschiderea unei şcoli de meserii, începând cu anul şcolar 1901-1902. De asemenea, directorul a cerut ajutor primăriei pentru sprijinirea unor elevi buni la învăţătură, dar lipsiţi de mijloace de trai decente. După crearea bazei materiale, Şcoala de meserii din Piteşti începe să funcţioneze cu trei secţii la 1 octombrie 1902. Elevii învăţau lăcătuşeria, tâmplăria şi tinichigeria.
Piteştiul a fost cuprins în circumscripţia Camerei de Comerţ Turnu Măgurele
Pe 3 iulie 1865, pe baza decretului semnat de Alexandru Ioan Cuza, oraşul Piteşti a fost cuprins în circumscripţia Camerei de Comerţ Turnu Măgurele, formată din judeţele Teleorman, Argeş și Muscel.
A practicat avocatura chiar dacă și-a pierdut vederea
La 28 februarie 1889, Vasile Teodorescu s-a înscris în corpul avocaţilor argeşeni. După 33 de ani de practicarea avocaturii, el şi-a pierdut vederea. Acest handicap nu l-a împiedicat să profeseze ajutat de fiul său Romulus, el însuşi devenit membru al Baroului Argeş.
Regele Carol I a inaugurat Gara Regală de la Curtea de Argeș
Gara Regală din Curtea de Argeş a fost construită în anul 1898, pe vremea regelui Carol I, de arhitectul francez Andre Lecomte de Nouy. Inaugurarea şi punerea în circulaţie a căii ferate Piteşti-Curtea de Argeş, în lungime de 38,4 kilometri, a fost făcută chiar de regele Carol I. Investiţia s-a ridicat la 7.887.846 lei aur, potrivit documentelor vremii.
(Informaţii selectate din “Piteşti-620, memento” de Petre Popa. Rubrică realizată de Marius Ionel)
