Ion Heliade Rădulescu a fost profesor la Goleşti
Dinicu Golescu reînfiinţează în anul 1826 şcoala de la Golești din judeţul Argeş. El i-a adus ca profesori pe Florian Aaron şi Ion Heliade Rădulescu. În 1827, se înfiinţează în saloanele conacului de la Goleşti, din inițiativa lui Dinicu Golescu şi a lui Ion Heliade Rădulescu, „Societatea literară”, care avea ca scop promovarea culturii româneşti, precum şi promovarea unui program politic de reforme.
Ion Mihalache a întemeiat Partidul Ţărănesc
Ion Mihalache s-a născut la 15 februarie 1882, în satul Goleştii-Badii din comuna Topoloveni, judeţul Argeş. A urmat cursurile şcolii normale „Carol I” din Câmpulung Muscel, fiind numit învăţător în comuna Ludeşti, judeţul Dâmboviţa. În decembrie 1918, Ion Mihalache a întemeiat Partidul Ţărănesc, devenind preşedintele acestuia până în anul 1926. La 10 octombrie 1926, Partidul Ţărănesc, condus de Ion Mihalache şi Partidul Naţional Român din Transilvania, care îl avea preşedinte pe Iuliu Maniu, au fuzionat sub denumirea de Partidul Naţional Ţărănesc. Funcţia de preşedinte avea sa-i fie atribuită lui Iuliu Maniu. În perioada guvernărilor ţărăniste din perioada 1928-1933, Ion Mihalache a deţinut funcţiile de ministru al Agriculturii şi Domeniilor şi apoi de ministru de interne.
Primele mărturii legate de apariţia fotbalului în Argeş
Primele mărturii legate de apariţia fotbalului în Argeş datează din anul 1915, când la Câmpulung Muscel ia fiinţă echipa Minerul. Ascensiunea acesteia este întreruptă de primul război mondial. Abia după anul 1919 fotbalul prinde rădăcini şi la Piteşti. Săgeata a fost prima echipă piteşteană atestată documentar, începând cu anul 1921. Printre jucători, care veneau din rândurile elevilor şi militarilor, îi amintim pe portarul Iulică Şvanţaru, fundaşul Condor şi înaintaşul Ulman. Meciurile, care la început erau urmărite din curiozitate, se desfăşurau pe un teren improvizat al Regimentului 6 Artilerie.
Naşterea Episcopiei Argeşului
La 18 octombrie 1793, ca urmare a propunerii mitropolitului Dositei Filitti, domnitorul fanariot al Ţării Româneşti, Alexandru Moruzi a aprobat împreună cu divanul ţării înfiinţarea unei episcopii la Argeş. O dată înfiinţată prin hrisov domnesc, noua episcopie nu putea funcţiona fără aprobarea Patriarhiei Ecumenice, pe care patriarhul Neofit VII a dat-o la 17 noiembrie 1793. Patriarhul a aprobat nu numai înfiinţarea noii eparhii, ci şi „strămutarea canonică“ a lui Iosif de la scaunul Sevastiei la cel al Argeşului.
Cetatea de scaun a lui Burebista
Pe cursul superior al Argeşului, se află vestita Argedava, cetatea de scaun a lui Burebista şi a tatălui său. Pe la mijlocul veacului I, înainte de Hristos, cetăţile greceşti de pe malul Mării Negre căutau prietenia şi protecţia regelui Burebista.
(Informaţii selectate din “Piteşti-620, memento” de Petre Popa. Rubrică realizată de Marius Ionel)
