Târgul de pe moşia boierului Radu Golescu
Începând cu a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, în satul Goleşti – Ştefăneşti, a funcţionat târgul de pe moşia boierului Radu Golescu. Bâlciurile constituiau o sursă de mari venituri pentru domnie, boieri, mănăstiri, oraşe şi orăşeni. O parte dintre veniturile bâlciurilor de sub Dealul Piteştilor era folosită pentru întreţinerea spitalului mănăstirii Pantelimon.
O argeşeancă a luptat în oastea lui Mihai Viteazul
În oastea lui Mihai Viteazul s-au înrolat şi mulţi locuitori din Piteşti. Unul dintre ei a fost Marele logofăt Ioan Norocea care s-a remarcat în luptele antiotomane conduse de voievod. În oastea lui Mihai Viteazul s-a aflat şi o femeie, Erina Golescu, din neamul Goleştilor, care a participat la lupta de la Şelimbăr, din 1599.
În 1864 s-a înfiinţat la Pitești Camera de Comerţ
La 30 septembrie 1864, s-a înfiinţat la Piteşti Camera de Comerţ şi Industrie. Graţie acestui fapt, oraşul Piteşti a devenit un important nod de cale ferată. La 13 septembrie 1872 s-a dat în folosinţă calea ferată Piteşti-Bucureşti-Buzău. La 3 ianuarie 1875 a intrat în circuitul feroviar calea ferată Piteşti-Slatina-Vârciorova, iar în anii următori s-au construit căile ferate spre Câmpulung şi Curtea de Argeş. În 1875 s-au inaugurat depoul şi revizia de vagoane.
Legenda „motovilei”
În 1910, ofiţerul Alexandru Baranga, socrul lui Armand Călinescu, a fost primul proprietar de automobil din comuna Răteşti. Maşinile din acea epocă scoteau mult fum şi făceau un zgomot infernal, spre groaza oamenilor şi deliciul copiilor, care alergau amuzaţi pe lângă el. Vehiculul îşi făcea simţită prezenţa de la un kilometru, aşa că răteştenii îngroziţi strigau cât îi ţinea gura: „La o parte că vine motovila!”. Ca să-şi exploateze în bune condiţii automobilul, ofiţerul Baranga a sistematizat şi pietruit pe banii lui drumurile comunale din Răteşti, unele dintre ele fiind funcţionale şi astăzi.
Negustorii piteşteni făceau comerţ cu Veneţia
Între anii 1812 și 1820, documentele menţionează relaţii comerciale între Piteşti şi Veneţia. Negustorii piteşteni N.I. Mavrodoglu, Tiţu şi Constantin Nicolae expediau din Veneţia la Piteşti, lui Toma Mauriciu, supranumit „preaînvăţatul”, colete cu mărfuri ca: hârtie de scris, mătăsuri, perle false, rom, sardele, salamuri. Toma Mauriciu le vindea la Piteşti, iar la rândul lui trimitea la Veneţia blănuri, misade de şoareci, cozi de nurcă.
(Informaţii selectate din “Piteşti-620, memento” de Petre Popa. Rubrică realizată de Marius Ionel)
