Caleidoscop

de | 25.09.2013 18:10 | Cultură

Regele Suediei a poposit trei săptămâni la Piteşti

Între 19 octombrie și 8 noiembrie 1714, Carol al XII-lea, regele Suediei, venind din Imperiul Otoman a poposit în drumul de întoarcere spre ţara sa, la Piteşti. Acesta a fost poate cea mai de seamă personalitate pe care au cunoscut-o piteştenii în Evul Mediu. Înaltul oaspete a fost însoţit, din porunca domnitorului Ştefan Cantacuzino, pe întreg timpul cât a stat în Ţara Românească, de marele vornic Radu Popescu, unul dintre cronicarii vremii. Deşi traversarea Ţării Româneşti era programată în şapte zile, şederea de aproape trei săptămâni a regelui suedez la Piteşti, a fost motivată printre altele de aşteptarea paşapoartelor de intrare în Imperiul Austro-Ungar.

Domnitorul Vlad Călugărul a fost înmormântat la Glavacioc

Mănăstirea Glavacioc situată în comuna Ştefan cel Mare din judeţul Argeş există încă de pe vremea lui Mircea cel Bătrân. Ansamblul mănăstiresc Glavacioc a fost refăcut în decursul istoriei de către domnitorii Vlad Călugărul şi de fiul său Radu cel Mare. Biserica a mai fost zugrăvită în două rânduri de Neagoe Basarab şi de Petru Cercel. Decedat în 1495, domnitorul Vlad Călugărul a fost înmormântat chiar la mănăstirea Glavacioc.

Inundaţii masive în 1941 la Corbeni

În urma unor ploi torenţiale, în luna iulie 1941, lemnele exploatării CAPS de pe apa Argeşului au format un zăgaz natural în apropiere de comuna Arefu. Datorită presiunii, apele s-au revărsat în cantităţi uriaşe, astfel că vatra satului Căpăţâneni, aparţinând de comuna Corbeni, a fost distrusă aproape în întregime. Toate podurile din comunele Corbeni, Oeşti şi Albeştii de Argeş au fost distruse. La locul dezastrului a venit şi vicepreşedintele Consiliului de Miniştri, Mihai Antonescu, care a promis oamenilor refacerea gospodăriilor distruse.

Se înfiinţează pensioanele pentru domnişoare

În 1843 se înfiinţează la Piteşti pensioanele de fete Carl Bucholtzer şi Fany Regelsberg. Aici elevele învăţau limba română, germană şi franceză. De asemenea, tinerele domnişoare deprindeau lucrul de mână şi se perfecţionau în muzica instrumentală la chitară şi clavir.

Apar primele vagoane de tren clasa I şi II

În anul 1889, apar primele vagoane de tren clasa I şi II care aveau culoar lateral şi erau înzestrate cu wc-uri şi iluminate cu ulei de rapiţă. Mai târziu, în anul 1893, vagoanele au fost dotate cu frâne.

(Informaţii selectate din “Piteşti-620,  memento” de Petre Popa. Rubrică realizată de Marius Ionel)

Distribuie!

Articol scris de Jurnalul de Arges

Abonează-te la newsletter!

Trimitem un newsletter pe zi, dimineața, cu știrile din ziua anterioară.

* indicates required

0 Comentarii