Web Analytics

Caleidoscop

de | 26.06.2013 19:33 | Cultură

Brâncoveanu a aflat la Piteşti că este bunic

1695. În vara anului 1695, pe când se afla la Piteşti, domnitorul Constantin Brâncoveanu primeşte vestea că fiica sa Maria a născut o fetiţă. Maria era una dintre cele şapte fete ale domnitorului măritată, în noiembrie 1693, cu Duculeţ, fiul lui Constantin Duca, voievodul Moldovei.

Negustorii anilor 1632

1632. Pe la 1632 trăiau la Piteşti doi negustori celebri. Necula, fiul lui Apostol din Piteşti, avea obiceiul să meargă prin sate şi să arvunească mierea. Atunci când datornicii săi nu-şi puteau plăti datoriile în numerar, negustorul le lua caii în loc. Stamatie era, de asemenea, un negustor cu dare de mână care îşi cumpărase proprietăţi în Bucureşti.

Se înfiinţează seminarul pentru pregătirea preoţilor

În 1836, Episcopul Ilarion al Argeşului înfiinţează la Piteşti un seminar pentru pregătirea preoţilor. Aici va funcţiona până în anul 1838, când va fi mutat la Curtea de Argeş.

Şeful poliţiei a cerut preoţilor să-şi radă barba

Exilat de la Bucureşti, fiindcă îi pricinuia prea multe probleme tatălui său, C.A Rosetti este numit, în 1842, şeful poliţiei Piteşti. Unul dintre primele ordine date i-a avut în prim plan pe clerici. Şeful poliţiei le-a cerut acestora să-şi radă barba.

Proclamaţia de la Piteşti

În momentul declanşării Războiului Crimeii, Barbu Ştirbei, domnitorul Ţării Româneşti, părăseşte ţara, în octombrie 1853, fără să renunţe la tron. În acest sens, domnitorul a dat o proclamaţie de la Piteşti. După un an, Barbu Ştirbei a revenit în ţară.

A fost pictat Schitul Trivale

Pe 19 mai 1861, pictorul Henri Trenk depune la Minister o serie de 16 tablouri din albumul care cuprindea imagini cu mânăstirile din Argeş şi Vâlcea. Între acestea se afla şi tabloul în sepia reprezentând Schitul Trivale.

Titu Maiorescu deputat de Argeş

În data de 6 iunie 1871, Titu Maiorescu îi mulţumeşte primarului Piteştiului, printr-o scrisoare, pentru alegerea sa ca deputat al Colegiului IV Argeş. N-a rămas de pe urma sa decât iniţiativa restaurării bisericii de la Curtea de Argeş.

(Informaţii selectate din “Piteşti-620,  memento” de Petre Popa. Rubrică realizată de Marius Ionel)

Articol scris de Jurnalul de Arges

Distribuie!

0 Comentarii