Păstrez încă vie în memorie splendoarea covorului de trandafiri, de aproape 1 km, cu care Piteștiul m-a întâmpinat, urcând dinspre sud pe Calea București, până pe prima sa terasă. Venisem cu jumătate de secol în urmă, cu întreaga familie și un grup de 30 de colegi pentru a ne stabili și munci pe aceste meleaguri.

Șansa, destinul a făcut să mă încetățenesc Fiu al Argeșului și să devin un cetățean implicat (voluntar) în viața urbei.
Împrejurările au făcut să colaborez ani în șir cu un om înzestrat de Dumnezeu cu harul frumosului, al armoniei și echilibrului în natură, creatorul spațiului peisagistic Calea București, pentru că această podoabă a Piteștiului nu este, o repet mereu, o simplă rută “auto”! Este vorba despre „arhitectul” spațiului verde din Pitești care a fost eminentul inginer horticol Gheorghe Pacea.
Era în perioada finalizării bijuteriei care a fost, între altele, Expo-parc!

Calea București – cea mai frumoasă intrare în Pitești!

Remarc cvartalele de blocuri din cartier, care păstrează încă, fiecare, schița unui concept inițial, particular, de amenajare. Trotuarele au fost încadrate cu două aliniamente de tei, deveniți falnici și viguroși, unii defrișați, o parte replantați, din păcate și alte specii, mai ales platani.
Din motive de necesitate de trafic, s-a produs o primă „amputare” a conceptului inițial, o parte din trotuare și zona verde s-a luat, creându-se actualele locuri de parcare, de o parte și de alta a carosabilului.
Banda de 4,5 metri din centrul Căii București, care este, într-un fel, intrarea în inima Piteștiului, este amplasată în mijlocul unui spațiu peisagistic magistral conceput de “nemuritorul” arhitect al orașului care a fost Gh. Pacea.
Un spațiu cu o lungime de aproape 800 de metri, pe care a fost brodat un covor masiv, multicolor, de circa 5.000-6.000 de trandafiri, care ocupau toată banda, până la bordură, rămânând spațiu verde doar pe circa un metru. Din suprafața totală a benzii de 3.400 mp, trandafirii ocupau 2.000 mp (60%). De subliniat sortimentul „Foc de tabără“ (creat de colegul nostru de la Cluj Ștefan Vagner, animator la primele ediții ale Simfoniei Lalelelor), care are o creștere pretabilă pentru o astfel de expunere, crescând sub formă de tufă, cu mai multe tulpini, nu prea înalte, pornind de la colet și cu florile în vârf, asigurând practic un covor continuu, uniform, la partea superioară.
Sunt de acord însă că plantele erau îmbătrânite și banda trebuia regenerată. Numai că etapa următoare de înnobilare a cărții de vizită trebuia să aducă un concept nou, superior, într-un oraș care între timp a devenit municipiu universitar și a căpătat supranumele de Oraș al Llalelelor, implantându-se o lalea chiar în semnul heraldic, în stema municipiului.
Cartea de vizită a Orașului Lalelelor consider că ar trebui să dea prioritate prezenței lalelelor, mai ales pe cea mai importantă intrare în oraș.

Care este situația prezentă și soluții de rezolvare

Pe banda de 4,5 m, foarte bine înierbată – cu părere de rău trebuie să folosesc expresia care arată adevărul – au fost „aruncate” 25 tronsoane cu dimensiunile de 10 m sau 6 m, cu 3 rândulețe cu 42 de trandafiri fiecare, însumând din suprafața totală a benzii de 3.400 de mp numai 400 de mp.
Sistemul de irigare instalat este unul bun, iar sacrificiul fondurilor cheltuite se justifică, cu atât mai mult dacă apa pe care o asigură merge la rădăcina unor adevărate podoabe și nu numai la simpla iarbă și la câțiva trandafiri.
Subliniez, de asemenea, o eroare de neînțeles, un adevărat sacrilegiu să umbrești acest spațiu cu o perspectivă încântătoare, bine luminată, atât urcând înspre centru, cât și la coborâre spre Piața Ceair!
Și totuși această umbrire s-a produs, fiind plantați 47 de corcoduși ornamentali (Prunus Pisardi), înalți de cca. 3 metri, lângă tronsoanele de trandafiri. Coroanele acestora, umbra, cu timpul, vor bloca creșterea a tot ce se sădește acolo. Finalul poate fi formarea în centrul Piteștiului a unui crâng, adăpost pentru câinii vagabonzi și pentru aruncat gunoaie.
Actualii „corcoduși” (Prunus Pisardi) trebuie scoși imediat. Peisajul pe verticală a fost gândit și realizat de Gh. Pacea prin cele două șiruri de tei ce străjuiesc pe o parte și pe alta a Căii București, plus colecția de arbori și arbuști ornamentali plasate în largile spații dintre blocuri din cartierul respectiv.
Pe banda respectivă trebuie să etalăm măiestria de a „țese” ceva care să ne reprezinte, de ce nu motivele de pe o ie musceleană?

Ce trebuie făcut?

Alternativ, între tronsoanele de trandafiri există 25 de spații peluză neocupată, fiecare cu dimensiunile de 14-15 m/4,5 m, respectiv 60 de mp fiecare, total bandă 1.300 mp disponibilă.
Fără a fi fost o gândire inițială, sunt convins că edilii, care au făcut sacrificii pentru rebranduirea spațiului, sunt conștienți că cele propuse de mine (analizând acum la concret situația) aduc un plus de valoare eforturilor domniilor lor și asigură un „lucru bine făcut”.
Acestea urmează, în septembrie-octombrie 2020, să fie decorate și plantate, din nou, cu frumoasele lalele. Dimensiunile tronsoanelor cu lalele 12,0 m/2,5 m, respectiv 30 de mp fiecare, total bandă 750 de mp de lalele, spațiul peisagistic Calea București urmând a fi inclus ca obiectiv de vizită la ediția 43 a Simfoniei Lalelelor 2021.
Dr. ing. Ilarie ISAC