• (Episodul 3)
Episodul 1 al acestui articol a relatat cazurile suferinţelor simetrice ale unei mame palestiniene şi ale uneia israeliene, prezentând dilemele etice şi politice legate de ajutorul umanitar şi recuperarea ostaticilor.
Episodul 2 sugerează că Netanyahu a putut profita de atacul Hamas ca să-şi consolideze poziţia politică.
Îmi îndemn cititorii să verifice independent informaţiile incluse în acest articol şi să le proceseze personal.
• Israel împotmolit
Regimul lui Saddam Hussein a supravieţuit nouăsprezece zile invaziei forţelor conduse de SUA. Ele au intrat în Irak la 20 martie 2003 şi au cucerit Bagdadul în 9 aprilie 2003, moment în care Saddam a fugit, iar cei din jurul lui s-au împrăştiat.
Într-o singură zi, puterea politică s-a dizolvat.
(Saddam a fost capturat în 13 decembrie, dar regimul lui era deja istorie).
Armata israeliană nu obţine aceeaşi eficienţă în Fâşia Gaza, în pofida superiorităţii sale militare copleşitoare faţă de Hamas, pentru că „modelul din Irak” nu funcţionează în Fâşia Gaza.
După şase luni de război, Hamas continuă să conducă Fâşia Gaza – cifrele morţilor şi răniţilor de acolo sunt raportate de Ministerul Sănătăţii din Gaza (o agenţie controlată încă de Hamas).
Un raport militar din 8 mai 2024 arăta că „Liderii Hamas au calculat, probabil, că Hamas va supravieţui unei operaţiuni în Rafah şi că Hamas ar trebui, prin urmare, să-şi urmeze cererile de încetare a focului maximaliste, fără concesii majore”.
Decapitarea Hamas a fost luată în calcul: în concluzia israeliană, asasinarea conducătorilor Hamas nu face decât să cufunde organizaţia în incontrolabilul absolut, dar nu-i poate opri regenerarea.
• Dezechilibrul militar Israel / Fâşia Gaza
Ineficienţa armatei israeliene este, aparent, inexplicabilă, în condiţiile unei superiorităţi covârşitoare faţă de forţele militare din Fâşia Gaza.
Rangul puterii de foc israeliene în topul mondial o situează pe locul 17 în lume, înaintea Ucrainei.
România este pe locul 47.
Fâşia Gaza nu este deloc.
Deşi se spune că puterea militară israeliană şi cea a Fâşiei Gaza nu sunt comparabile, presa a făcut comparaţia, totuşi.
Observaţie
O menţiune specială pentru numele tancurilor israeliene „Merkava” (unii experţi plasează Merkava Mark 4 între primele trei tancuri din lume, alături de alte tancuri notabile precum americanul M1 Abrams şi germanul Leopard 2).
Numele lor este biblic (מרכבה) şi se referă la „Carul divin”, pentru care Cabala dezvoltă mistica „Tronului”, unde, aşezat între aripile heruvimilor, judecă Dumnezeu, ţinând seama atât de Mila, cât şi de Asprimea legii.
„9. Căutând eu atunci, am văzut lângă heruvimi patru roţi, câte o roată lângă fiecare heruvim; roţile acestea erau la vedere ca şi crisolitul.
10. După făptură erau toate la fel şi parcă erau vârâte una în alta.
11. Când ele mergeau, mergeau în toate patru părţile, şi în vremea mersului nu se întorceau, ci încotro era îndreptat capul heruvimului, într-acolo mergeau, şi în vremea mersului nu se întorceau”. (Iezechiel, 10)
În Cabala, Merkava este un simbol al conexiunii dintre lumea spirituală şi cea materială, adesea reprezentată ca o structură geometrică complexă, similară unei stele tetraedrice sau unei „stele a lui David” tridimensionale.
Pentru unii, numele tancului sugerează că Dumnezeu se află alături de armata israeliană în luptă, consolidându-le credinţa că se află de partea dreptăţii.
De fapt, unele dintre criteriile care aduc superioritatea rangului internaţional al armatei israeliene, cum sunt armele nucleare, nu contează deloc în lupta militară cu Hamas, dar chiar şi aşa, inferioritatea armatei palestiniene este copleşitoare. În ciuda acestei comparaţii cantitative a puterii militare convenţionale dintre Israel şi Fâşia Gaza, totuşi Hamas duce o luptă neconvenţională cu susţinători ascunşi, ceea ce face să fie improprie comparaţia directă.
Luptătorii Hamas evită contactul făţiş cu inamicul, practicând tactica „dă şi fugi”.
Dar există alte două cauze pentru care armata israeliană nu are spor în distrugerea Hamas:
1. Marii şefi Hamas nu pot fi vânaţi în Fâşia Gaza, ei locuiesc în Qatar, Turcia, Liban sau călătoresc permanent între Iran, Rusia şi ţările arabe.
2. Populaţia palestiniană sprijină Hamas.
• Mari şefi Hamas din ţări străine
Hamas obţine finanţare din mai multe surse şi are o gamă largă de investiţii, dupa cum susţine Washington Post (9):
- Taxe şi impozite:
– Hamas strânge până la 400 de milioane de dolari pe an prin impozitarea grea a palestinienilor din Gaza, inclusiv taxe de până la 20% la importuri. (Sursă: Matthew Levitt, directorul Programului Reinhard de luptă împotriva terorismului şi Intelligence la Institutul Washington).
2. Investiţii:
– Grupul militant are un portofoliu vast de investiţii, estimat la peste 500 de milioane de dolari şi posibil până la 1 miliard de dolari. Aceste investiţii sunt distribuite în Sudan, Turcia, Arabia Saudită, Algeria şi Emiratele Arabe Unite.
3. Contrabandă:
– Hamas primeşte până la 450 de milioane de dolari pe an din taxe de contrabandă pe piaţa neagră. (Sursă: Daniel Roth, director de cercetare la United Against Nuclear Iran).
4. Finanţare internaţională:
– Iranul oferă până la 120 de milioane de dolari grupărilor palestiniene, inclusiv Hamas.
– Grupul primeşte, de asemenea, sute de milioane de dolari din alte surse internaţionale, inclusiv Qatar.
– ONU, care nu recunoaşte Hamas ca organizaţie teroristă, i-a livrat aproape 400 de milioane de dolari în anii 2021/2023. (10)
5. Cheltuieli:
– Hamas cheltuieşte aproximativ 1,6 miliarde de dolari pentru operaţiunile guvernamentale din Gaza. (Sursă: Daniel Roth).
Despre unii dintre liderii Hamas care locuiesc în străinătate circulă zvonuri că au acumulat averi de miliarde de dolari, deşi nimeni nu a furnizat dovezi, ci doar indicii privitoare la viaţa lor de lux şi achiziţiile exorbitante pe care şi le permit.
De exemplu, Ministerul de Externe al Israelului a refuzat să furnizeze vreo dovadă care să susţină afirmaţia sa conform căreia Ismail Haniyeh şi alţi lideri de vârf Hamas valorează personal miliarde de dolari.
Ismail Haniyeh (11): Preşedintele biroului politic al Hamas. Locuieşte în străinătate, în principal în Qatar şi uneori în Turcia. Şeful Hamas a reuşit să conducă operaţiuni din Qatar; Haniyeh se opune păcii sau oricăror negocieri cu Israelul.
Averea sa este estimată la între 2,5 şi 4 miliarde de dolari americani. În timpul războiului Israel-Hamas din 2023, armata israeliană a capturat chitanţe ale lui Haniyeh pentru bijuterii ce valorau sute de mii de dolari. Purtătorul de cuvânt al Hamas nu a răspuns cererilor de comentarii despre averea personală a lui Haniyeh.
Khaled Meshaal (12): Fost lider politic al Hamas, locuieşte în Qatar. Sub conducerea sa, Hamas a uimit lumea prin câştigarea majorităţii locurilor la alegerile legislative palestiniene din 2006. Mashal a demisionat din funcţia de preşedinte al Biroului Politic al Hamas la sfârşitul mandatului său în 2017. Războiul de şase zile din 1967 a forţat familia lui Mashal să fugă din Cisiordania şi de atunci a trăit în alte părţi ale lumii arabe în exil. Din acest motiv, el a fost considerat parte din „conducerea externă” a Hamas.
Presa israeliană a publicat poveşti despre corupţia pe scară largă în cadrul conducerii Hamas, susţinând că Mashal şi Abu Marzook au deturnat până la 2,5 miliarde de dolari fiecare, fiind estimate de guvernul israelian. Mashal a negat acuzaţiile de corupţie.
Abu Marzook: Conduce „biroul de relaţii internaţionale” al Hamas şi locuieşte în principal în Qatar şi uneori în Liban.
Deţine o avere estimată de guvernul israelian la 3 miliarde de dolari. (13)
Saleh al-Arouri: Vicepreşedinte al biroului politic al Hamas, se află uneori în Liban, alteori în Qatar; a fost ucis la începutul lunii ianuarie 2024, cu o lovitură dintr-o dronă israeliană, la Beirut. (14)
Se speculează că averea lui Saleh al-Arouri ar putea ajunge la câteva milioane de dolari. Aceste speculaţii provin din presupusa implicare a sa în diferite operaţiuni financiare şi politice ale Hamas, precum şi din sprijinul pe care organizaţia l-ar putea primi din surse externe. Estimările despre averea lui sunt neconfirmate.
Alţi şefi Hamas care nu locuiesc în Fâşia Gaza:
Mahmoud al-Zahar: Un membru important al Hamas, care a locuit în Qatar şi alte ţări din regiune. Izzat al-Risheq: Un alt membru de rang înalt al biroului politic al Hamas, care a locuit în Qatar. Osama Hamdan: Un reprezentant de rang înalt al Hamas, care a locuit în Liban.
Husam Badran: Membru important al biroului politic al Hamas, care a locuit în străinătate, inclusiv în Qatar.
Statele Unite şi Israelul au acceptat în mod tacit prezenţa în străinătate a şefilor Hamas, considerând că este de preferat să fie lăsaţi să locuiască undeva unde să poată fi monitorizaţi, decât în Iran, de exemplu, unde nu pot fi monitorizaţi.
Totuşi, după atacurile de acum o jumătate de an, unii politicieni americani doresc revizuirea acestei opţiuni, cerând clarificarea relaţiilor cu Qatar şi solicită predarea şefilor Hamas.
„Haniyeh este cu adevărat important – el este unul dintre bin Laden-ii din această poveste”, a declarat Mark Wallace, directorul executiv al United Against Nuclear Iran şi fost oficial în administraţia George W. Bush, adăugând: „Este greşit că locuieşte în Qatar în lux, aparent dincolo de atingerea noastră. Qatarul trebuie să-l predea”. (15)
Deşi grupul şi liderii săi s-au confruntat cu sancţiuni americane din 1995, Trezoreria a anunţat noi sancţiuni împotriva unei serii de înalţi oficiali ai conducerii Hamas, încercând să submineze fluxurile financiare care au alimentat dezastrul în Israel. Conform presei internaţionale, contrastul dintre sărăcia locuitorilor de rând din Fâşia Gaza şi opulenţa şefilor Hamas din străinătate este izbitor.
Cum se explică, atunci, adeziunea populară la Hamas?!
„Cred că, din punct de vedere istoric, palestinienii din Gaza s-au adunat în jurul Hamas în momentele în care acesta şi-a escaladat rezistenţa, deoarece înţeleg că aceasta este singura modalitate prin care se pot angaja cu autorităţile israeliene şi cu regimul său de apartheid”, a declarat Tareq Baconi, preşedintele consiliului de administraţie al al-Shabaka, un think tank palestinian. (16)
Citește și:
- Praful saharian revine în România. Care vor fi zonele cele mai afectate
- De Ziua Piteștiului, slujbă la Biserica de hram „Sfinții Împărați Constantin și Elena”
- Specialist oncolog din Japonia: Vaccinurile Covid sunt vinovate de explozia de Turbo-Cancere
• Hamas este o ideologie, nu doar o organizaţie
Indiferent de eventuala victorie militară israeliană, este aproape sigur că Hamas nu va dispărea de pe scena politică palestiniană, scriau analiştii ACLED, la 17 ianuarie (17), continuând astfel:
„Hamas este adânc înrădăcinat în societatea palestiniană şi îşi trage puterea din ideologia sa islamică şi naraţiunea rezistenţei împotriva ocupaţiei. Conflictul din Gaza pare să fi întărit, chiar, ideologia de rezistenţă a Hamas în rândul palestinienilor, iar grupul va continua, într-o formă sau alta, să influenţeze traiectoria evenimentelor din Palestina în viitor.”
Hamas este o mişcare islamistă palestiniană fondată în 1987.
Ideologia sa este ghidată de principiile islamice şi naţionalismul palestinian.
Aceasta are ca obiectiv eliberarea întregii Palestine istorice, adică a teritoriilor din prezentul Israel şi a teritoriilor palestiniene, şi stabilirea unui stat islamic în acest spaţiu.
Ideologia sa cuprinde opoziţia faţă de existenţa statului Israel şi lupta pentru drepturile şi eliberarea poporului palestinian.
Hamas are capacitatea să mobilizeze un număr semnificativ de luptători în momentele necesare, ceea ce sugerează aderenţa sa populară, în pofida faptului că organizaţia a fost acuzată de încălcări ale drepturilor omului, suprimarea opoziţiei politice şi limitarea libertăţilor civile şi de exprimare.
În loc să se dizolve sub presiunea ofensivei armate israeliene, Hamas recrutează şi mobilizează luptători cu eficienţă, ceea ce nu ar reuşi fără colaborarea cu populaţia locală, fără sprijinul ei logistic.
Structura organizaţională a Hamas este compusă din următoarele elemente principale:
1.Biroul Politic:
Este organul de conducere al Hamas, responsabil de politica generală a mişcării şi de luarea deciziilor strategice. Acest birou este condus de un lider politic. Hamas a câştigat alegerile legislative din 2006 în Fâşia Gaza, ceea ce le-a conferit o legitimitate democratică în ochii multor palestinieni. Chiar dacă ulterior au preluat puterea în Gaza prin forţă, poziţia lor iniţială a contribuit la consolidarea suportului popular.
2.Aripa militară:
Aripa militară a Hamas este cunoscută sub numele de Brigăzile Ezzedin al-Qassam. Mulţi palestinieni din Fâşia Gaza percep Hamas ca organizaţie de rezistenţă împotriva ocupaţiei israeliene, ceea ce generează sprijin popular, în special în contextul tensiunilor şi conflictelor repetate cu Israelul.
3.Reţeaua socială:
Hamas are o reţea socială care se ocupă de furnizarea de servicii sociale, educaţie, asistenţă medicală şi ajutor pentru locuinţe, ceea ce îi conferă o percepţie pozitivă în rândul populaţiei locale.
4.Departamentele şi diviziile:
Hamas este organizat în departamente şi divizii responsabile pentru diferite aspecte ale funcţionării sale, cum ar fi media, finanţele şi relaţiile externe. Hamas foloseşte eficient propaganda şi retorica anti-israeliană ca sa mobilizeze sprijinul public şi sa consolideze sentimentul de unitate împotriva unui adversar comun. Hamas este perceput de mulţi palestinieni ca având un rol de apărător al culturii şi religiei lor, ceea ce le consolidează poziţia în rândul populaţiei.
Lipsa de alternative politice participă la crearea unei aparenţe de sprijin pentru organizaţie, mai ales că opoziţia faţă de Hamas poate fi riscantă, pe lângă indubitabilul sprijin sincer.
Frica de represalii sau de persecuţii îi poate determina pe locuitorii din Fâşia Gaza să sprijine Hamas sau să se abţină de la exprimarea opoziţiei faţă de organizaţie (abnegaţia în luptă, uneori, poate fi explicată de temerea ca apropiaţii să nu fie pedepsiţi).
Cei care au trăit sub regimuri autoritare au experienţa acestei ipocrizii salvatoare.
Mulţi cetăţeni israelieni au convingerea că mare parte a populaţiei din Fâşia Gaza este complice cu Hamas.
Dar, dacă este adevărată această complicitate, atunci cele două obiective principale de război declarate de Israel – asigurarea libertăţii tuturor ostaticilor şi distrugerea capacităţilor militare şi de guvernare ale Hamas în Gaza – devin foarte greu de indeplinit.
Distrugerea capacităţilor militare şi de guvernare ale Hamas înseamnă, de fapt, distrugerea Hamas, dar larga complicitate cu Hamas a populaţiei palestiniene echivalează distrugerea Hamas cu extincţia unei mari părţi din populaţie.
De fapt, asta înseamnă declaraţia lui Benjamin Netanyahu din 7 octombrie 2023, imediat după atacul Hamas: „Vom transforma Fâşia Gaza într-o insulă a deşertului”.
• Insula deşertului
„Fără electricitate, fără apă, fără gaz”, a declarat ministrul apărării israelian Yoav Gallant, la 7 octombrie 2023, în intenţia să impună un asediu complet asupra Gaza.
După şase luni de război şi asediu, morţii şi distrugerile din Gaza terifiază lumea.
Dar aceste rezultate tragice nu au atins limitele, Fâşia Gaza încă nu a devenit o „insulă a deşertului”. Expresia folosită de Netanyahu aminteşte de un verset biblic din Geneza, 19:
„25. Şi a stricat cetăţile acestea, toate împrejurimile lor, pe toţi locuitorii cetăţilor şi toate plantele ţinutului aceluia”.
Este vorba despre „oraşele câmpiei” Sodoma, Gomora, Adma şi Ţeboim, arse de Dumnezeu din cauza păcatelor locuitorilor lor.
Am tratat subiectul, deja, la 9 noiembrie 2023, în articolul „Viermii din pământul Fâşiei Gaza” (20): „Războiul palestinian din Israel este însoţit de o confruntare a omului cu depravarea”, am scris atunci şi am uitat; cuvântul „depravare” din titlul articolului de faţă nu este un ecou, ci mi-a venit spontan (mă surprinde propria consecvenţă de exprimare).
Am scris: „Când am înţeles că Dumnezeu, în «oraşele câmpiei» a ars femei, copii, bătrâni şi muribunzi într-o singură clipă, când chiar am realizat că Biblia afirmă că Dumnezeu este autorul unui genocid […]”
Am continuat:
„Apoi am înţeles lecţia.
Mi-am amintit că Dumnezeu spune că pedepseşte păcatul părinţilor până la a treia şi a patra generaţie. Iar explicaţia exegeţilor arată că Dumnezeu dă răgaz copiilor să îndrepte păcatul părinţilor, şi nepoţilor şi eventual strănepoţilor.
Dar, atunci când constată că păcatul se regenerează de fiecare dată, atunci îi pedepseşte pe urmaşi, pentru că se fac vinovaţi la fel cu strămoşii lor.
Acesta a fost cazul Sodomei”.
Este diferenţa dintre o revoluţie şi împărţirea dreptăţii într-o judecată.
Astăzi, lumea observă că Benjamin Netanyahu nu a declanşat nici o judecată şi nici o revoluţie în Fâşia Gaza, ci o răzbunare.
Şi mai observă că Benjamin Netanyahu nu este în poziţia lui Dumnezeu, să ardă Sodoma.
Ci a unui om, chiar dacă prim-ministru.
Un om sub presiune judiciară.
Israel s-a împotmolit într-un obiectiv de război pe care lumea, de orice religie, nu îl permite.
Post Scriptum
Utilizarea armei atomice ar fi de luat în considerare, a declarat, în timpul unei emisiuni radio, Amihai Eliyahu, care conducea Ministerul Patrimoniului al ţării, conform relatării din 5 noiembrie 2023 publicată de ziarul financiar indian „Mint” (20).
„Nu există civili neimplicaţi în Gaza”, a spus el în timpul interviului, adăugând că furnizarea de ajutor umanitar regiunii asediate ar fi un „eşec”, citează ziarul indian.
Sursa menţionează că un comunicat emis de biroul lui Netanyahu a dezaprobat declaraţiile ministrului. „Declaraţiile ministrului Amihai Eliyahu nu se bazează pe realitate. Israelul şi IDF acţionează în conformitate cu cele mai înalte standarde ale dreptului internaţional pentru a evita rănirea nevinovaţilor. Vom continua să facem acest lucru până la victoria noastră”, l-a citat comunicatul pe Netanyahu.
Dar, în opinia mea, când între cei 35 de mii de palestinieni ucişi în Gaza, se numără 14 mii de copii, atunci armata israeliană ucide la gramadă, fără nici o legătură cu „standardele dreptului internaţional” invocate de Netanyahu.
Un alt comunicat emis de Biroul prim-ministrului, la 5 noiembrie, a informat că Eliyahu a fost suspendat de la şedinţele guvernamentale pe termen nedeterminat.
Note
(9) https://www.washingtonpost.com/business/2023/11/02/hamas-funding-ismail-haniyeh-us-sanctions/
(10) https://nypost.com/2023/11/07/news/hamas-leaders-worth-11bn-live-luxury-lives-in-qatar/
(11) https://ro.wikipedia.org/wiki/Ismail_Hanieh
(12) https://en.wikipedia.org/wiki/Khaled_Mashal
(13) https://nypost.com/2023/11/07/news/hamas-leaders-worth-11bn-live-luxury-lives-in-qatar/
(15) https://www.washingtonpost.com/business/2023/11/02/hamas-funding-ismail-haniyeh-us-sanctions/
(17) https://acleddata.com/conflict-watchlist-2024/palestine/
(18) https://www.bursa.ro/stare-de-razboi-in-israel-in-urma-atacului-hamas-66769053
(19) https://www.bursa.ro/viermii-din-pamantul-fasiei-gaza-01422155
0 Comentarii