Judecătorii de la Curtea de Apel Ploiești au acceptat contestația privind suspendarea deciziei Curții Constituționale privind anularea alegerilor prezidențiale de la finele anului 2024. În acest moment, decizia CCR este suspendată, dar decizia adoptată la Curtea de Apel Ploiești poate fi contestată la Înalta Curte de Casație și Justiție – informează stiripesurse.ro.

Citește și: Mircea Fechet a anunțat reorganizarea Romsilva: Din 121 de directori rămân 17

Deocamdată nu este foarte clar care vor fi urmările, dar, într-o traducere ”liberă”, decizia Curții de Apel Ploiești ar însemna „Turul II înapoi” – mai scrie sursa citată.

Tip solutie: Admite cererea
Solutia pe scurt: Admite capătul de cerere privind suspendarea executării actului administrativ contestat. Suspendă executarea Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024, până la soluţionarea definitivă a cauzei. Admite acţiunea în anulare. Anulează Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024. Obligă pârâta la plata cheltuielilor de judecată către reclamantă în cuantum de 70 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru. Cu drept de recurs în 5 zile de la pronunţare. Cererea de recurs se depune la Curtea de Apel Ploieşti. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei azi, 24.04.2025.
Document: Hotarâre 135/2025 24.04.2025

Ce efecte are această decizie

Iată ce spune Adrian Toni Neacșu, fost judecător CSM, pentru juridice.ro: „Hotărârea Curţii de Apel Ploiești nu este definitiva în ce priveste anularea Hotărârii 32/2024 a CCR, dar, în schimb, dispozitia privind suspendarea efectelor acesteia este executorie.
Legea prevede că într-o astfel de situație niciun efect al actului administrativ suspendat nu se mai poate produce pe viitor.
Hotărârea 32/3024 a CCR are două puncte în dispozitiv:

1. anularea procesului electoral și
2. organizarea unui nou proces electoral.
   Astfel fiind în acest moment se va pune în discuție suspendarea organizării alegerilor actuale exact în stadiul în care sunt și se va invoca faptul că BEC nu mai poate derula acte care țin de desfășurarea actualelor alegeri.
   Ca să fie totul frumos până la capăt, nu s-a cerut și suspendarea efectelor legislației privind organizarea alegerilor, respectiv a Hotărârilor de Guvern prin care s-au stabilit data alegerilor și calendarul activităților.
   Termenul de recurs, care se judecă de ÎCCJ, este de 5 zile, iar mai devreme dosarul nu poate ajunge la instanța care astfel, oricât ar vrea sa se grăbească, nu va putea judeca decât probabil în vreo săptămână, iar asta în regimul cel mai urgent.”